10 definiții pentru grădinărie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. 2. Grădină (1). – Grădinar + suf. -ie.

GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. 2. Grădină (1). – Grădinar + suf. -ie.

grădinărie sf [At: SUȚU, ap. TDRG / Pl: ~ii / E: grădinar + -ie] 1 Grădinărit (1). 2 Grădină (1) de zarzavat. 3 Cultură de grădină (1).

GRĂDINĂRÍE, (2) grădinării, s. f. 1. Grădinărit. Grădinarul umbla... să găsească un ajutor care să învețe grădinăria și să-i facă treburile cele grele. POPESCU, B. III 29. 2. Loc în care se cultivă metodic plante de grădină, legume sau flori în scop lucrativ. Locul ar fi potrivit deci de grădinării. SADOVEANU, P. M. 11.

GRĂDINĂRÍE f. Ocupație a grădinarului. /grădinar + suf. ~ie

grădinărie f. cultura grădinilor.

grădinăríe f. Cultura grădinilor maĭ ales de legume. Grădină de legume (bulgărie, sîrbie).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grădinăríe s. f., art. grădinăría, g.-d. art. grădinăríei; (grădini) pl. grădinăríi, art. grădinăríile

grădinăríe s. f., art. grădinăría, g.-d. art. grădinăríei; (grădini) pl. grădinăríi, art. grădinăríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRĂDINĂRÍE s. v. horticultură.

GRĂDINĂRIE s. grădinărit, horticultură. (Se ocupă cu ~.)

Intrare: grădinărie
grădinărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grădinărie
  • grădinăria
plural
  • grădinării
  • grădinăriile
genitiv-dativ singular
  • grădinării
  • grădinăriei
plural
  • grădinării
  • grădinăriilor
vocativ singular
plural

grădinărie

etimologie:

  • Grădinar + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09