12 definiții pentru gnomic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gnomic, ~ă [At: DA ms / Pl: ~ici, ~ice / E: fr gnomique] 1 a (D. scrieri) Care cuprinde maxime, sentințe, reflecții, sfaturi morale. 2-3 sm, a (Șîs poet ~) (Poet din Grecia sau din Roma antică) autor al unor opere gnomice (1). 4 a (Liv; d. unele timpuri verbale) Care indică acțiunea sub formă generală. 5 a (Liv; d. timpuri verbale) Care se îndeplinește indiferent de timp.

GNÓMIC, -Ă, gnomici, -ce, adj. 1. (Despre scrieri) Care cuprinde maxime, sentințe, reflecții, sfaturi morale. ◊ Poeți gnomici = poeți din Grecia (și din Roma) antică, autori ai unor opere gnomice (1). 2. (Lingv.; despre unele timpuri verbale) Care indică acțiunea sub formă generală sau care se îndeplinește indiferent de timp. – Din fr. gnomique.

GNÓMIC, -Ă, gnomici, -ce, adj. 1. (Despre scrieri) Care cuprinde maxime, sentințe, reflecții, sfaturi morale. ◊ Poeți gnomici = poeți din Grecia (și din Roma) antică, autori ai unor opere gnomice (1). 2. (Lingv.; despre unele timpuri verbale) Care indică acțiunea sub formă generală sau care se îndeplinește indiferent de timp. – Din fr. gnomique.

GNÓMIC, -Ă, gnomici, -e, adj. (Despre versuri, scrieri filozofice etc.) Care cuprinde maxime și sentințe morale. Poezia gnomică a luat o mare dezvoltare în Grecia în secolele VII-V î. e. n.Poeți gnomici = poeți din Grecia antică ale căror opere conțin îndeosebi sentințe, precepte și reflexii morale. ♦ (Gram.) Prezent gnomic = prezent exprimînd o acțiune care se îndeplinește indiferent de timp. În sentințe și proverbe se întrebuințează prezentul gnomic.

GNÓMIC, -Ă adj. Care conține maxime, sentințe și reflecții morale. ◊ (Gram.) Prezent gnomic = prezent care exprimă o acțiune care se îndeplinește indiferent de timp. [Cf. fr. gnomique, cf. gr. gnomikos – sentențios].

GNÓMIC, -Ă adj. 1. care conține maxime, sentințe și reflecții morale; aforisme. 2. (despre timpuri verbale) care exprimă o acțiune ce se îndeplinește indiferent de timp. (< fr. gnomique, gr. gnomikos)

GNÓMIC ~că (~ci, ~ce) (despre scrieri) Care conține maxime și sentințe morale; cu maxime și sentințe în componență. Poezie ~că. ◊ Poeți ~ci poeți din antichitatea greco-romană, ale căror scrieri se caracterizează printr-o abundență de maxime și sentințe. Prezent ~ prezent care exprimă acțiunea fără a o raporta la un timp anumit; prezent atemporal; prezent generic; prezent aforistic (în proverbe). /<fr. gnomique, lat. gnomicus

gnomic a. ce conține sentențe sau maxime: poezie gnomică.

*gnómic, -ă adj. (vgr. gnomikós, d. gnóme, sentență). Care conține sentențe, maxime: poezie gnomică. S. m. Scriitorĭ greceștĭ anticĭ care aŭ compus versurĭ cu maxime morale.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

gnómic adj. m., pl. gnómici; f. gnómică, pl. gnómice

gnómic adj. m., pl. gnómici; f. sg. gnómică, pl. gnómice


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GNÓMIC, -Ă adj. (cf. fr. gnomique, gr. gnomikos – sentențios): în sintagma prezent gnomic (v.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GNÓMIC, -Ă (< fr.; {s} gr. gnomikos „sentențios”) adj. 1. Care conține maxime, sentințe și reflecții morale. ◊ Poezie g. = poezie de tip didactic, cultivată cu precădere în Grecia antică (sec. 7-5 î. Hr. de Teognis, Focilide, Solon), iar mai târziu de latini (Cato), care conținea precepte, reflecții morale, sfaturi practice. 2. (LINGV.; despre timpuri verbale) Care prezintă acțiunea într-o formă generală (ex. în maxime, teoreme) sau a cărei acțiune se îndeplinește indiferent de timp (ex. timp g.).

Intrare: gnomic
gnomic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gnomic
  • gnomicul
  • gnomicu‑
  • gnomică
  • gnomica
plural
  • gnomici
  • gnomicii
  • gnomice
  • gnomicele
genitiv-dativ singular
  • gnomic
  • gnomicului
  • gnomice
  • gnomicei
plural
  • gnomici
  • gnomicilor
  • gnomice
  • gnomicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gnomic

  • 1. (Despre scrieri) Care cuprinde maxime, sentințe, reflecții, sfaturi morale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Poezia gnomică a luat o mare dezvoltare în Grecia în secolele VII-V î. e. n.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Poeți gnomici = poeți din Grecia (și din Roma) antică, autori ai unor opere gnomice (1.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. lingvistică (Despre unele timpuri verbale) Care indică acțiunea sub formă generală sau care se îndeplinește indiferent de timp.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • 2.1. gramatică Prezent gnomic = prezent exprimând o acțiune care se îndeplinește indiferent de timp.
      surse: DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • În sentințe și proverbe se întrebuințează prezentul gnomic.
        surse: DLRLC

etimologie: