12 definiții pentru glaf

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GLAF, glafuri, s. n. 1. Săpătură făcută cu dalta în lungul sau împrejurul unei coloane. 2. Element de construcție din lemn, din marmură sau din beton, folosit la căptușirea părții inferioare a golului unei ferestre. 3. Muchia finisată a deschiderii făcute într-un perete. – Din bg. glah.

GLAF, glafuri, s. n. 1. Săpătură făcută cu dalta în lungul sau împrejurul unei coloane. 2. Element de construcție din lemn, din marmură sau din beton, folosit la căptușirea părții inferioare a golului unei ferestre. 3. Muchia finisată a deschiderii făcute într-un perete. – Din bg. glah.

glaf sn [At: ODOBESCU, S. I, 127 / Pl: ~uri / E: bg глаƃъ] (Aht) 1 Săpătură făcută cu dalta în lungul sau împrejurul unei coloane. 2 Element de construcție din lemn, din marmură sau din beton, folosit la căptușirea părții inferioare a golului unei ferestre. 3 Muchia finisată a deschiderii făcute într-un perete.

GLAF, glafuri, s. n. (Arhit.) Săpătură făcută cu dalta în lungul sau împrejurul unei coloane. [Tavanul] se sprijinea pe două șiruri de stîlpi scobiți cu glafuri și cu flori. ODOBESCU, S. A. 131.

GLAF ~uri n. 1) Ornament executat cu dalta pe suprafața unei coloane. 2) Material de construcție (din lemn, marmură sau beton) ornamentat cu mozaic, cu care se căptușește golul unei ferestre în partea inferioară. /<bulg. glah.

glaf n. Arhit. canelură: stâlpi scobiți cu glafuri și cu flori OD. [Cf. bulg. GLAB].

glaf n., pl. urĭ (ngr. gláfy, vgr. gláphy, peșteră, d. glápho = glýpho, scobesc; bg. glab, dungă scobită pe o coloană). Munt. Șănțuleț ornamental pe o coloană. Policĭoară în prejuru unuĭ stîlp. Prichicĭu ferestreĭ, partea pe care poțĭ pune ceva (de ex. o glastră). V. corlată, raft).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

glaf s. n., pl. glafuri

glaf s. n., pl. glafuri

glaf s. n., pl. glafuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GLAF s. v. pervaz.

GLAF s. (CONSTR.) pervaz, (pop.) prichici, (reg.) parapei, (prin Ban. și Transilv.) tablă.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

glaf (glafuri), s. n. – Canelură, șanț. Bg. glav (Tiktin; DAR). – Der. glăfui, vb. (a scobi).

Intrare: glaf
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glaf
  • glaful
  • glafu‑
plural
  • glafuri
  • glafurile
genitiv-dativ singular
  • glaf
  • glafului
plural
  • glafuri
  • glafurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

glaf, glafurisubstantiv neutru

  • 1. Săpătură făcută cu dalta în lungul sau împrejurul unei coloane. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Tavanul] se sprijinea pe două șiruri de stîlpi scobiți cu glafuri și cu flori. ODOBESCU, S. A. 131. DLRLC
  • 2. Element de construcție din lemn, din marmură sau din beton, folosit la căptușirea părții inferioare a golului unei ferestre. DEX '09 DEX '98
    sinonime: pervaz
  • 3. Muchia finisată a deschiderii făcute într-un perete. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.