căutare avansată
13 definiții pentru „glaciar”   declinări

GLACIÁR, -Ă, glaciari, -e, adj. 1. (În sintagma) Perioadă (sau epocă, eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p. gener., dintr-o altă eră) în care ghețarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ și în care alternau intervalele reci cu cele calde. ♦ Care aparține acestei perioade, privitor la această perioadă. 2. Provenit din topirea ghețarilor; rezultat în urma acțiunii ghețarilor. Lac glaciar. Eroziune glaciară. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. glaciaire.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GLACIÁR, -Ă, glaciari, -e, adj. 1. (În sintagma) Perioadă (sau epocă, eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p. gener., dintr-o altă eră) în care ghețarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ și în care alternau intervalele reci cu cele calde. ♦ Care aparține acestei perioade, privitor la această perioadă. 2. Provenit din topirea ghețarilor; rezultat în urma acțiunii ghețarilor. Lac glaciar. Eroziune glaciară. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. glaciaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GLACIÁR, -Ă, glaciari, -e, adj. (Geol.; numai în expr.) Perioadă glaciară = perioadă a erei cuaternare, sau a altei ere mai vechi, în care ghețarii ocupau regiuni foarte întinse pe pămînt. – Pronunțat: -ci-ar.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

glaciár (referitor la ghețari) (-ci-ar) adj. m., pl. glaciári; f. glaciáră, pl. glaciáre
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

glaciár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. glaciári; f. sg. glaciáră, pl. glaciáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GLACIÁR s., adj. (GEOL.) 1. s. pleistocen, (ieșit din uz) diluviu. 2. adj. pleistocen, (ieșit din uz) diluvian. (Epoca ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GLACIÁR, -Ă adj. Referitor la procesul sau timpul de apariție a glaciației. // s.n. Pleistocen. // (În forma glacio-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) gheață”, „glaciație”, „ghețar”. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. glaciaire < lat. glacies – gheață].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GLACIÁR, -Ă I adj. 1. referitor la procesul sau timpul de apariție a glaciației. 2. provenit din topirea ghețarilor. II. s. n. pleistocen. (< fr. glaciaire)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GLACIÁR2 n. Prima epocă a cuaternarului caracterizată, mai ales, prin prezența ghețarilor, apariția omului, florei și faunei; pleistocen; diluviu. /fr. glaciaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GLACIÁR1 ~ă (~i, ~e) Care ține de glaciație; propriu glaciației. ◊ Perioadă ~ă perioadă geologică caracterizată prin suprafețe vaste acoperite de ghețari. [Sil. -ci-ar] /<fr. glaciaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

GLACIÁR s., adj. (GEOL.) 1. s. pleistocen, (ieșit din uz) dilúviu. 2. adj. pleistocen, (ieșit din uz) diluvián. (Epoca ~.)
Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

glaciar, sistem depozițional ∼ , (engl.= glacial), (sedim.), domeniu de sedimentare controlat de temperaturi scăzute (în jurul lui zero grade) și precipitații abundente sub formă de zăpadă; s.d.g. acoperă zonele de interacțiune a ghețarilor cu substratul lor. Principalele subsisteme g. sunt: g.-lacustru, g.-fluvial și g.-marin, iar produsele specifice s.g. sunt: → tillitele, → varvele și acumulările morenice care îmbracă forme de → drumlin, esker, kame etc.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

circ glaciar, (engl.= glacial lake) formă morfosculpturală negativă, semicirculară, rezultată în urma acțiunii mecanice a unui ghețar. Se găsește la obârșia văilor din ținuturile alpine (în Carpați la peste 2 000 m altitudine). Sin. căldare, zănoagă.
Sursa: Petro-Sedim | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink