opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHIDARE s. f. Acțiunea de a (se) ghida și rezultatul ei. – V. ghida.

GHIDARE s. f. Acțiunea de a (se) ghida și rezultatul ei. – V. ghida.

ghidare sf [At: PREV. ACCID. 13 / E: ghida] Îndrumare.

GHIDARE, ghidări, s. f. Acțiunea de a (se) ghida; călăuzire, îndrumare; orientare (în drum, pe un teren, într-un spațiu, p. ext. într-o chestiune etc.). Ghidarea avioanelor pe timp de ceață.

GHIDARE s.f. Acțiunea de a (se) ghida. [< ghida].

GHIDA, ghidez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) călăuzi, a (se) conduce, a (se) orienta. 2. Tranz. A imprima o anumită mișcare unei piese, unui mecanism etc. (cu ajutorul ghidajului). – Din fr. guider.

GHIDA, ghidez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) călăuzi, a (se) conduce, a (se) orienta. 2. Tranz. A imprima o anumită mișcare unei piese, unui mecanism etc. (cu ajutorul ghidajului). – Din fr. guider.

ghida [At: SOARE, MAȘ. 115 / Pzi: ~dez / E: fr guider] 1-2 vtr A (se) călăuzi. 3-4 vtr A (se) conduce. 5-6 vtr A (se) orienta. 7 vt A imprima o anumită mișcare unei piese mobile doar într-o anumită direcție și între anumite limite.

GHIDA, ghidez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A călăuzi, a îndruma, a conduce.

GHIDA vb. I. tr., refl. A (se) călăuzi; a (se) îndruma, a (se) orienta. [< fr. guider].

GHIDA vb. I. tr., refl. a (se) călăuzi; a (se) conduce, a (se) orienta. II. tr. a imprima o anumită mișcare unei piese, unui mecanism etc. cu ajutorul ghidajului (1). (< fr. guider)

A GHIDA ~ez tranz. 1) (persoane) A conduce în calitate de ghid; a îndruma; a călăuzi. 2) (funcționarea unor mecanisme) A conduce prin ghidaj. /<fr. guider

*ghidéz v. tr. (fr. guider). Călăuzesc, conduc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ghidare s. f., g.-d. art. ghidării

ghidare s. f., g.-d. art. ghidării

ghidare s. f., g.-d. art. ghidării

ghida (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ghidez, 3 ghidează; conj. prez. 1 sg. să ghidez, 3 să ghideze

ghida (a ~) vb., ind. prez. 3 ghidează

ghida vb., ind. prez. 1 sg. ghidez, 3 sg. și pl. ghidează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GHIDARE s. călăuzire, conducere, dirijare, îndreptare, îndrumare, orientare. (~ cuiva pe drumul cel bun.)

GHIDARE s. călăuzire, conducere, dirijare, îndreptare, îndrumare, orientare. (~ cuiva pe drumul cel bun.)

GHIDA vb. 1. v. călăuzi. 2. v. îndruma. 3. a călăuzi, a conduce, a duce, a îndruma. (O ~ prin toate muzeele.) 4. a călăuzi, a conduce, a dirija, a îndruma, a povățui, a sfătui, (înv.) a drege, a miji, a năstăvi. (L-a ~ bine în viață.)

GHIDA vb. 1. a (se) călăuzi, a (se) conduce, a (se) îndruma, a (se) orienta, (înv.) a (se) povățui. (A ~ pe un drum; după ce principii se ~?) 2. a călăuzi, a conduce, a dirija, a îndrepta, a îndruma, a orienta, (înv.) a tocmi. (O ~ pe calea cea bună.) 3. a călăuzi, a conduce, a duce, a îndruma. (O ~ prin toate muzeele.) 4. a călăuzi, a conduce, a dirija, a îndruma, a povățui, a sfătui, (înv.) a drege, a miji, a năstăvi. (L-a ~ bine în viață.)

Intrare: ghidare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghidare
  • ghidarea
plural
  • ghidări
  • ghidările
genitiv-dativ singular
  • ghidări
  • ghidării
plural
  • ghidări
  • ghidărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ghida
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ghida
  • ghidare
  • ghidat
  • ghidatu‑
  • ghidând
  • ghidându‑
 singular plural
  • ghidează
  • ghidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ghidez
 (să)
  • ghidez
  • ghidam
  • ghidai
  • ghidasem
a II-a (tu)
  • ghidezi
 (să)
  • ghidezi
  • ghidai
  • ghidași
  • ghidaseși
a III-a (el, ea)
  • ghidează
 (să)
  • ghideze
  • ghida
  • ghidă
  • ghidase
plural I (noi)
  • ghidăm
 (să)
  • ghidăm
  • ghidam
  • ghidarăm
  • ghidaserăm
  • ghidasem
a II-a (voi)
  • ghidați
 (să)
  • ghidați
  • ghidați
  • ghidarăți
  • ghidaserăți
  • ghidaseți
a III-a (ei, ele)
  • ghidează
 (să)
  • ghideze
  • ghidau
  • ghidară
  • ghidaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ghidare, ghidărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi ghida DEX '09 DEX '98 DN

ghida, ghidezverb

tranzitiv
  • 1. reflexiv A (se) călăuzi, a (se) conduce, a (se) orienta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: conduce călăuzi orienta îndruma
  • 2. A imprima o anumită mișcare unei piese, unui mecanism etc. (cu ajutorul ghidajului). DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.