2 intrări

12 definiții

FRUSTRÁ, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun; a păgubi; p. ext. a înșela. – Din fr. frustrer, lat. frustrari.

FRUSTRÁ, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept sau de un bun; a păgubi; p. ext. a înșela. – Din fr. frustrer, lat. frustrari.

FRUSTRÁ, frustrez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva (în special statul sau o instituție a lui) de un drept.

frustrá (a ~) vb., ind. prez. 3 frustreáză

frustrá vb., ind. prez. 1 sg. frustréz, 3 sg. și pl. frustreáză

FRUSTRÁ vb. I. tr. A lipsi, a priva pe cineva de un bun, de un drept; a înșela. [< fr. frustrer, lat. frustrari].

FRUSTRÁ vb. tr. a lipsi, a priva pe cineva de un bun, de un drept; a păgubi; (p. ext.) a înșela. (< fr. frustrer, lat. frustrari)

A FRUSTRÁ ~éz tranz. livr. (persoane) A lipsi de un drept sau de un bun legitim. /<fr. frustrer, lat. frustrari

frustrà v. 1. a priva pe cineva de un ce datorit: a frustra pe moștenitori, pe creditori; 2. a înșela.

frustréz v. tr. (lat. frustrari, din *frudtrari, d. frus, frudis, îld. fraus, fraudă). Privez de dreptul luĭ: a-țĭ frustra creditoriĭ, contrabandiștiĭ frustrează statu. V. delapidez.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: frustrat
frustrat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular frustrat frustratul frustra frustrata
plural frustrați frustrații frustrate frustratele
genitiv-dativ singular frustrat frustratului frustrate frustratei
plural frustrați frustraților frustrate frustratelor
vocativ singular
plural
Intrare: frustra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) frustra frustrare frustrat frustrând singular plural
frustrea frustrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) frustrez (să) frustrez frustram frustrai frustrasem
a II-a (tu) frustrezi (să) frustrezi frustrai frustrași frustraseși
a III-a (el, ea) frustrea (să) frustreze frustra frustră frustrase
plural I (noi) frustrăm (să) frustrăm frustram frustrarăm frustraserăm, frustrasem*
a II-a (voi) frustrați (să) frustrați frustrați frustrarăți frustraserăți, frustraseți*
a III-a (ei, ele) frustrea (să) frustreze frustrau frustra frustraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)