2 intrări
11 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FRUGIVOR, -Ă, frugivori, -e, adj., s. m. și f. (Animal) care se hrănește în special cu fructe. – Din fr. frugivore.
FRUGIVOR, -Ă, frugivori, -e, adj., s. m. și f. (Animal) care se hrănește în special cu fructe. – Din fr. frugivore.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
frugivor, ~ă smf, a [At: DEX / Pl: ~i, ~e / E: fr frugivore] 1-2 (Animal) care se hrănește în special cu fructe.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRUGIVOR, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu fructe. [< fr. frugivore, cf. lat. frux – fruct, vorare – a devora].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRUGIVOR, -Ă adj., s. m. f. (animal) care se hrănește cu fructe; carpofag, fructivor. (< fr. frugivore)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FRUGIVOR ~ă (~i, ~e) și substantival (despre animale) Care se hrănește, mai ales, cu fructe. /<fr. frugivore
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frugivor a. care se hrănește cu fructe, cu vegetale: animale frugivore.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*frugivór, -óră adj. (fr. frugivore, d. lat. frugivorus, d. frux [V. frugal] și -vŏrus din carnivorus). Mîncător de vegetale și, în general, de fructe: veverița e frugivoră. Subst. Un frugivor. V. vegetarian.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
frugivor adj. m., s. m., pl. frugivori; adj. f., s. f. frugivoră, pl. frugivore
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
frugivor adj. m., s. m., pl. frugivori; adj. f., s. f. frugivoră, pl. frugivore
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
frugivor adj. m., s. m., pl. frugivori; f. sg. frugivoră, pl. frugivore
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
FRUGI- „roade, fructe”. ◊ L. frux, frugis „roadă, fruct” > fr. frugi-, engl. id. > rom. frugi-. □ ~fer (v. -fer), adj., care produce fructe; ~vor (v. -vor), adj., (despre animale) care se hrănește cu fructe.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
frugivor, frugivorisubstantiv masculin frugivoră, frugivoresubstantiv feminin frugivor, frugivorăadjectiv
etimologie:
- frugivore DEX '09 DEX '98 DN