4 intrări

39 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FREZÁRE1, frezări, s. f. Acțiunea de a freza1 și rezultatul ei; frezat1. – V. freza1.

FREZÁRE1, frezări, s. f. Acțiunea de a freza1 și rezultatul ei; frezat1. – V. freza1.

FREZÁRE2 s. f. v. frizare.

FREZÁRE2 s. f. v. frizare.

frezare2 sf vz frizare1

frezare1 sf [At: IOANOVICI, TEHN. 301 / Pl: ~zări / E: freza] Prelucrare prin așchiere a unui metal cu freza1 (1).

FREZÁRE s. f. Acțiunea de a freza; prelucrarea unui material cu ajutorul frezei.

FREZÁRE s.f. Acțiunea de a freza; frezat. [< freza].

FREZÁ1, frezez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere un material cu freza1. ◊ Mașină de frezat = mașină-unealtă destinată prelucrării prin așchiere a suprafețelor plane sau profilate ale pieselor cu ajutorul unei scule așchietoare; freză1 (2). – Din fr. fraiser.

FREZÁ1, frezez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere un material cu freza1. ◊ Mașină de frezat = mașină-unealtă destinată prelucrării prin așchiere a suprafețelor plane sau profilate ale pieselor cu ajutorul unei scule așchietoare; freză1 (2). – Din fr. fraiser.

FREZÁ2 vb. I v. friza1.

FREZÁ2 vb. I v. friza1.

FRIZÁ1, frizez, vb. I. Tranz. și refl. (Azi rar) A(-și) încreți, a(-și) ondula părul (cu fierul sau prin alte mijloace); a (se) coafa. [Var.: frezá vb. I] – Din fr. friser.

FRIZÁ1, frizez, vb. I. Tranz. și refl. (Azi rar) A(-și) încreți, a(-și) ondula părul (cu fierul sau prin alte mijloace); a (se) coafa. [Var.: frezá vb. I] – Din fr. friser.

FRIZÁRE, frizări, s. f. (Azi rar) Acțiunea de a (se) friza1 și rezultatul ei; frizat. [Var.: frezáre s. f.] – V. friza1.

FRIZÁRE, frizări, s. f. (Azi rar) Acțiunea de a (se) friza1 și rezultatul ei; frizat. [Var.: frezáre s. f.] – V. friza1.

freza1 vt [At: SCÂNTEIA, 1951, nr. 1955 / Pzi: ~zez / E: fr fraiser] 1 A prelucra prin așchiere un material cu freza1 (1). 2 (Îs) Mașină de ~t Mașină-unealtă destinată prelucrării prin așchiere a suprafețelor plane sau profilate ale pieselor cu ajutorul unei scule așchietoare Si: freză1 (3).

friza1 vtr [At: EMINESCU, N. 113 / V: freza / Pzi: ~zez / E: fr friser] (Asr) 1-2 A(-și) ondula părul (cu fierul sau prin alte mijloace). 3-4 A (se) coafa.

frizare2 sf [At: MDA ms / Pl: ~zări / E: friza2] Atingere a pragului ridicolului, a nebuniei etc.

frizare1 sf [At: DEX / V: frez~ / Pl: ~zări / E: friza1] (Asr) 1 Ondulare a părului (cu fierul sau prin alte mijloace) Si: frizat1 (1). 2 Coafare.

FREZÁ, frezez, vb. I.Tranz. A prelucra un material cu freza. A freza o piuliță.

FRIZÁ, frizez, vb. I. Tranz. (Azi mai rar) A încreți, a încîrlionța părul (cu fierul sau prin alte mijloace); a ondula, a coafa. N-are părul creț; și-l frizează.Fier de frizat v. fier (2). ◊ Refl. Să mă frizez ca să-ți plac? EMINESCU, N. 113.

FREZÁ vb. I. tr. A prelucra un material cu ajutorul frezei1. [< fr. fraiser].

FRIZÁ vb. I. I. tr., refl. (Rar) A(-și) încreți, a(-și) cârlionța (părul). ♦ A (se) pieptăna cu îngrijire. II. tr. A fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. [< fr. friser].

FRIZÁRE s.f. (Rar) Acțiunea de a (se) friza. [< friza].

arată toate definițiile

Intrare: frezare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frezare
  • frezarea
plural
  • frezări
  • frezările
genitiv-dativ singular
  • frezări
  • frezării
plural
  • frezări
  • frezărilor
vocativ singular
plural
Intrare: freza (prelucra)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • freza
  • frezare
  • frezat
  • frezatu‑
  • frezând
  • frezându‑
singular plural
  • frezea
  • frezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frezez
(să)
  • frezez
  • frezam
  • frezai
  • frezasem
a II-a (tu)
  • frezezi
(să)
  • frezezi
  • frezai
  • frezași
  • frezaseși
a III-a (el, ea)
  • frezea
(să)
  • frezeze
  • freza
  • freză
  • frezase
plural I (noi)
  • frezăm
(să)
  • frezăm
  • frezam
  • frezarăm
  • frezaserăm
  • frezasem
a II-a (voi)
  • frezați
(să)
  • frezați
  • frezați
  • frezarăți
  • frezaserăți
  • frezaseți
a III-a (ei, ele)
  • frezea
(să)
  • frezeze
  • frezau
  • freza
  • frezaseră
Intrare: friza (coafa)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • friza
  • frizare
  • frizat
  • frizatu‑
  • frizând
  • frizându‑
singular plural
  • frizea
  • frizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frizez
(să)
  • frizez
  • frizam
  • frizai
  • frizasem
a II-a (tu)
  • frizezi
(să)
  • frizezi
  • frizai
  • frizași
  • frizaseși
a III-a (el, ea)
  • frizea
(să)
  • frizeze
  • friza
  • friză
  • frizase
plural I (noi)
  • frizăm
(să)
  • frizăm
  • frizam
  • frizarăm
  • frizaserăm
  • frizasem
a II-a (voi)
  • frizați
(să)
  • frizați
  • frizați
  • frizarăți
  • frizaserăți
  • frizaseți
a III-a (ei, ele)
  • frizea
(să)
  • frizeze
  • frizau
  • friza
  • frizaseră
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • freza
  • frezare
  • frezat
  • frezatu‑
  • frezând
  • frezându‑
singular plural
  • frezea
  • frezați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frezez
(să)
  • frezez
  • frezam
  • frezai
  • frezasem
a II-a (tu)
  • frezezi
(să)
  • frezezi
  • frezai
  • frezași
  • frezaseși
a III-a (el, ea)
  • frezea
(să)
  • frezeze
  • freza
  • freză
  • frezase
plural I (noi)
  • frezăm
(să)
  • frezăm
  • frezam
  • frezarăm
  • frezaserăm
  • frezasem
a II-a (voi)
  • frezați
(să)
  • frezați
  • frezați
  • frezarăți
  • frezaserăți
  • frezaseți
a III-a (ei, ele)
  • frezea
(să)
  • frezeze
  • frezau
  • freza
  • frezaseră
Intrare: frizare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frizare
  • frizarea
plural
  • frizări
  • frizările
genitiv-dativ singular
  • frizări
  • frizării
plural
  • frizări
  • frizărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frezare
  • frezarea
plural
  • frezări
  • frezările
genitiv-dativ singular
  • frezări
  • frezării
plural
  • frezări
  • frezărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frezare

etimologie:

freza (prelucra)

  • 1. tranzitiv A prelucra prin așchiere un material cu freza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • A freza o piuliță.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Mașină de frezat = mașină-unealtă destinată prelucrării prin așchiere a suprafețelor plane sau profilate ale pieselor cu ajutorul unei scule așchietoare; freză.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: freză (unealtă)

etimologie:

friza (coafa) freza

  • 1. tranzitiv reflexiv (Azi rar) A(-și) încreți, a(-și) ondula părul (cu fierul sau prin alte mijloace); a (se) coafa.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: coafa 2 exemple
    exemple
    • N-are părul creț; și-l frizează.
      surse: DLRLC
    • Să mă frizez ca să-ți plac? EMINESCU, N. 113.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Fier de frizat.
      surse: DLRLC
    • 1.2. A (se) pieptăna cu îngrijire.
      surse: DN

etimologie:

frizare frezare

  • 1. (Azi rar) Acțiunea de a (se) friza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: frizat (s.n.)

etimologie: