13 definiții pentru frapant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRAPÁNT, -Ă, frapanți, -te, adj. Care frapează; bătător la ochi, izbitor, șocant. – Din fr. frappant.

FRAPÁNT, -Ă, frapanți, -te, adj. Care frapează; bătător la ochi, izbitor, șocant. – Din fr. frappant.

frapant, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. III, 77 / Pl: ~nți, ~e / E: fr frappant] Care impresionează puternic Si: izbitor, surprinzător, șocant.

FRAPÁNT, -Ă, frapanți, -te, adj. (Franțuzism) Care frapează; bătător la ochi, izbitor. ◊ (Adverbial) Personajele din «O noapte furtunoasă», pe lîngă că au atît de frapant individualitatea lor, apoi sînt și atît de simbolice! IBRĂILEANU, SP. CR. 229.

FRAPÁNT, -Ă, frapanți, -te, adj. Care frapează; bătător la ochi, izbitor, impresionant. – Fr. frappant.

FRAPÁNT, -Ă adj. Bătător la ochi, izbitor. [Cf. fr. frappant].

FRAPÁNT, -Ă adj. bătător la ochi, izbitor, șocant. (< fr. frappant)

FRAPÁNT ~tă (~ți, ~te) livr. Care frapează; cu proprietatea de a produce o impresie vie; izbitor. /<fr. frappant

frapant a. care face o vie impresiune, care bate la ochi, izbitor (= fr. frappant).

*frapánt, -ă adj. (fr. frappant). Barb. Izbitor, surprinzător, bătător la ochĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frapánt adj. m., pl. frapánți; f. frapántă, pl. frapánte

frapánt adj. m., pl. frapánți; f. sg. frapántă, pl. frapánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRAPÁNT adj. izbitor, surprinzător, șocant, uimitor, (livr.) sesizant. (O asemănare ~.)

FRAPANT adj. izbitor, surprinzător, șocant, uimitor, (livr.) sesizant. (O asemănare ~.)

Intrare: frapant
frapant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frapant
  • frapantul
  • frapantu‑
  • frapantă
  • frapanta
plural
  • frapanți
  • frapanții
  • frapante
  • frapantele
genitiv-dativ singular
  • frapant
  • frapantului
  • frapante
  • frapantei
plural
  • frapanți
  • frapanților
  • frapante
  • frapantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frapant

etimologie: