3 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRĂMÂNTÁT2, -Ă, frământați, -te, adj. 1. (Despre aluat) Preparat prin frământare. 2. Fig. Cuprins de neliniște; zbuciumat, agitat. – V. frământa.

FRĂMÂNTÁT2, -Ă, frământați, -te, adj. 1. (Despre aluat) Preparat prin frământare. 2. Fig. Cuprins de neliniște; zbuciumat, agitat. – V. frământa.

FRĂMÂNTÁT1 s. n. Frământare. – V. frământa.

FRĂMÂNTÁT1 s. n. Frământare. – V. frământa.

frământat2, ~ă a [At: BIBLIA (1688) 611 / Pl: ~ați, ~e / E: frământa] 1 (D. aluat) Preparat prin frământare (1). 2 (D. un amestec) Omogenizat prin presare. 3 (D. un loc, un drum) Bătătorit. 4 (D. un dans popular) Care se dansează bătând cu picioarele în pământ. 5 (Fig; d. oameni) Cuprins de neliniște Si: tulburat, zbuciumat. 6 (Fig; d. oameni) Chinuit. 7 (D. idei, hotărâri, planuri etc.) Examinat în detaliu. 8 (Fig) Agitat1 (1).

frământat1 sn [At: BIBLIA (1688), 1071 / Pl: ~uri / E: frământa] Frământare (1).

frământat a. fig. tare agitat: frământat de dor.

FRĂMÂNTÁ, frămấnt, vb. I. 1. Tranz. A preface aluatul într-o masă omogenă, apăsându-l și amestecându-l. ◊ Expr. A frământa pământul = a bate pământul cu picioarele prin lovituri puternice și repetate. ♦ A lovi îndelung și repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoană trântită la pământ, a călca în picioare. 2. Tranz. Fig. A examina îndelung și în detaliu o idee, un plan etc. ♦ (Despre stări sufletești, sentimente etc.) A neliniști, a preocupa. ♦ Tranz. și refl. A-și supune mintea la eforturi. ♦ Tranz. și refl. A (se) mișca puternic; a (se) agita. ♦ Refl. (Despre ființe) A umbla încolo și încoace, a nu avea astâmpăr. ♦ Tranz. A învârti, a răsuci un obiect în mână. ◊ Expr. A-și frământa mâinile = a manifesta o mare neliniște, o tulburare prin frecarea puternică a mâinilor. – Lat. *fragmentare.

frământa [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG. / V: ~âta / Pzi: frământ / E: ml *fragmentare] 1 vt A preface aluatul într-o masă omogenă, apăsându-l și amestecându-l Si: (îvp) a fărâma (9), (îrg) a soage, (Ban) a frânturi. 2 vt (Pop; îe) Femeia ce nu voiește~te, toată ziua cerne Se spune despre cei care, nedorind să realizeze o acțiune, acordă o atenție prea mare preparativelor acesteia. 3 vt (Îae) Se spune despre oamenii leneși, care amână realizarea unei acțiuni. 4 vt (Pex) A omogeniza o masă semisolidă prin presare și amestecare. 5 vt (Pop) A fricționa. 6 vt (Pop) A face masaj. 7 vt A răsuci un obiect în mână. 8 vt (Îe) A ~ pământul A bate pământul cu picioarele, prin lovituri puternice și repetate. 9 vt A lovi îndelung și repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoană trântită la pământ Si: a călca în picioare. 10 vt (Fig; d. un sentiment, un gând, o boală etc.) A chinui pe cineva. 11 vim (Îvp; îe) A ~ la inimă A avea colici. 12 vt (Fig; c. i. o idee, un plan, un gând) A examina amănunțit și în detaliu. 13 vt (Îe) A-și ~ mintea (sau capul sau creierul) A se gândi intens pentru a soluționa o problemă Si: a-și bate capul. 14-15 vtr A (se) mișca puternic. 16-17 vtr A (se) agita. 18 vr (D. ființe) A umbla încoace și încolo Si: a nu avea astâmpăr. 19 vr (Adesea complinit de „cu gândul”, „cu mintea”, „cu firea”) A fi preocupat intens și chinuitor de ceva Si: a se întrece cu firea. 20 vr A se consuma foarte mult sufletește. 21 vt (Îe) A-și ~ mâinile A manifesta o mare neliniște, o tulburare prin frecarea puternică a mâinilor. 22 vt (Poetic) A tulbura. 23 vt (Poetic) A străbate.

FRĂMÂNTÁ, frămấnt, vb. I. 1. Tranz. A preface aluatul într-o masă omogenă, apăsându-l și amestecându-l. ◊ Expr. A frământa pământul = a bate pământul cu picioarele prin lovituri puternice și repetate. ♦ A lovi îndelung și repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoană trântită la pământ, a călca în picioare. 2. Tranz. Fig. A examina amănunțit și în detaliu o idee, un plan, etc. ♦ Tranz. și refl. A-și supune mintea le eforturi. ♦ Tranz. și refl. A (se) mișca puternic; a (se) agita. ♦ Refl. (Despre ființe) A umbla încolo și încoace; a (se) agita. ♦ Refl. (Despre ființe) A umbla încolo și încoace, a nu avea astâmpăr. ♦ Tranz. A învârti, a răsuci un obiect în mână. ◊ Expr. A-și frământa mâinile = a manifesta o mare neliniște, o tulburare prin frecarea puternică a mâinilor. – Lat. fragmentare.

FRĂMÎNTÁ, frămî́nt, vb. I. Tranz. 1. (Folosit și absolut; cu privire la aluaturi sau la pîine în cursul procesului de fabricație) A apăsa cu mîinile, amestecînd bine, spre a transforma într-o masă uniformă. Cine nu va să frămînte toată ziua cerne, zice proverbul. BOLLIAC, O. 54. Frămîntat-a ș-a dospit, Și cuptorul l-a umplut, Și colacii au crescut. ANT. LIT. POP. I 623. Spune-i tu măicuței mele Pîne să nu mai frămînte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 172. ◊ Fig. (Cu aluzie la acțiunea de amestecare) Eram de-abia la jumătate calea; conacul lui Hagi-Pancu era încă departe și Harap frămînta apa și noroiul pînă la genunchi. GALACTION, O. I 79. Pămîntul acesta este frămîntat cu sîngele moșilor și al strămoșilor noștri! BĂLCESCU, O. I 186. ◊ A frămînta pămîntul = a bate pămîntul cu piciorul prin lovituri puternice și repetate. Fetele jucau ușurel, fără să zîmbească, cu genele plecate; iar flăcăii frămîntau pămîntul, se răsuceau pe loc, băteau din călcîie tactul horii și strigau. SADOVEANU, O. I 73. Ei frămîntau pămîntul sub un brîu sau o bătută nebună. HOGAȘ, DR. II 180. Caii-n neastîmpăr frămîntă-n loc pămîntul. ALECSANDRI, P. A. 144. ♦ A lovi de repetate ori o persoană trîntită la pămînt. Trîntește baba în mijlocul casei și-o frămîntă cu picioarele. CREANGĂ, P. 13. Nu l-am frămîntat, nu l-am zdrobit subt picioarele mele pe omul acesta! NEGRUZZI, S. III 301. 2. Fig. (Cu privire la gînduri, idei, planuri) A examina pe toate părțile. A gîndit, a frămîntat singur, lung, cele spuse. CAMIL PETRESCU, T. II 59. Lucra, nu lucra Că toată ziua Din ochi măsura, Gîndu-și frămînta. TEODORESCU, P. P. 462. ♦ (Cu privire la cap sau minte considerate ca sediu al gîndurilor) A supune unor eforturi, unor sforțări. Tot frămîntîndu-mi mintea să știu cum a venit... am adormit. ISPIRESCU, L. 300. Îmi băteam capul și mintea-mi frămîntam. NEGRUZZI, S. II 233. Neavînd ce să fac, îmi frămînt capul cu gînduri de tot felul. RUSSO, O. 136. ◊ Refl. De vreo trei zile mă tot frămînt cu mintea... Ca o fiară-n cușcă umblu de colo-colo. VLAHUȚĂ, O. A. 493. Toată noaptea cea dinainte de plecare, pînă s-au revărsat zorile, m-am frămîntat cu gîndul fel și chip. CREANGĂ, A. 122. ♦ (Despre stări sufletești și despre cauzele exterioare ale stărilor sufletești) A neliniști, a preocupa, a agita, a îngrijora. El cîștiga atît cît existența-i să nu-l frămînte. PAS, Z. I 95. Polixenia rămăsese cu o părere de rău, care o frămînta zilnic. BASSARABESCU, V. 11. Nici vreau să știu de ce te doare, De grijile ce te frămîntă. VLAHUȚĂ, O. A. 29. Radu iute-ncăleca... Nebăut și nemîncat, De dor mare frămîntat. ALECSANDRI, P. P. 197. ◊ Refl. Frămîntîndu-se de mîhnire, se gîndea ce să răspunză el împărătesei. ISPIRESCU, L. 109. Nu sînt de părere că trebuie să te frămînți așa tare cu firea. ODOBESCU, S. III 48. 3. A mișca puternic, a agita. Alte vînturi, proaspete, frămîntă Codrii tineri. BENIUC, V. 80. Vîntul îi frămînta poalele mantalei. CAMILAR, TEM. 6. Roata frămînta apa și valuri mici veneau la mal. DUNĂREANU, CH. 48. ◊ Fig. Îți gîngurește glasul, Vorbe să frămînte. COȘBUC, P. II 270. Viscolul frămîntă lumea! ALECSANDRI, P. A. 113. ◊ Refl. (Despre lucruri văzute în mișcare) Pe cer se frămîntă norii goniți spre apus. STANCU, D. 23. Pe cînd Mureșul curge liniștit printre coline, Oltul se frămîntă, se întoarce din drum. BOGZA, C. O. 11. Trenul trecu vuind peste podul alb, și sălciile de dedesubt se frămîntară ca smulse de furtună. C. PETRESCU, S. 33. Izbind s-or frămînta Eternele valuri. EMINESCU, O. I 225. ◊ Refl. Fig. Inima i se frămînta într-o emoție aproape dureroasă. REBREANU, P. S. 22. Se frămînt-o lume-n minte-i, Ca-n adîncul unei mări. VLAHUȚĂ, O. A. 168. ♦ Refl. (Despre ființe) A se mișca de colo pînă colo sau încolo și încoace, a nu avea astîmpăr; a se agita. Un cal părea că se frămîntă în zăbale, bătînd pămîntul uscat cu copitele. SADOVEANU, O. VII 28. Se frămînta sucit, de parcă avea un pumnal între umeri. CAMIL PETRESCU, N. 152. Lăutarii... se frămîntau mai abitir ca jucătorii, mutîndu-se de ici-colo, îndemnîndu-se unul pe altul. REBREANU, R. I 125. Toată ziua era în picioare, se frămînta căutîndu-și de lucru de la un pat la altul. BART, E. 313. ♦ A învîrti, a răsuci (un obiect) în mînă. Se juca Zarinca, frămîntînd crenguța de salcie între degete. STANCU, D. 11. ◊ (În unele construcții fixe) A-și frămînta mîinile = a-și freca mîinile puternic și repetat (sub stăpînirea unei stări sufletești puternice). Își frămînta mîinile neliniștit, parcă-i lipsea ceva. CAMILAR, TEM. 15. ♦ A fricționa, a face masaj. Ne așază cu capul în poala ei, ne trage pe la tîmple, ne trage pe la grumaz, apoi ne frămîntă încheieturile mîinilor, degetele. STANCU, D. 276.

FRĂMÎNTÁT2, -Ă, frămîntați, -te, adj. 1. Cuprins de neliniște; agitat, zbuciumat. Copila se trezi din somnul ei ușor și frămîntat. GALACTION, O. I 322. Mulțimea, frămîntată ca o baltă răscolită de o furtună năprasnică, se îndoia cînd încoace, cînd încolo. REBREANU, R. II 198. Marea frămîntată s-acoperă de spume. ALECSANDRI, P. A. 70. 2. (Rar, despre terenuri) Accidentat, abrupt. Acest colț de munte, pierdut și uitat între rîpe frămîntate și brațe ale pădurii. DUMITRIU, V. L. 76.

FRĂMÎNTÁT1 s. n. Acțiunea de a frămînta; frămîntare. Lucrarea aceasta, frămîntatul aluatului, se face de un voinic. ȘEZ. VII 33.

A FRĂMÂNTÁ frământ tranz. 1) (aluat, lut etc.) A amesteca îndelung, apăsând (pentru a obține o masă omogenă). 2) (mintea) A supune unui efort (pentru a rezolva o problemă grea). 3) fig. A supune unei acțiuni din afară, făcând să se amestece. 4) A face să se frământe. /<lat. fragmentare

A SE FRĂMÂNTÁ mă frământ intranz. 1) A se mișca încolo și încoace (din neastâmpăr); a nu sta locului; a se zvârcoli; a se agita. 2) fig. A fi cuprins de neliniște; a se îngrijora; a se agita; a se neliniști. /<lat. fragmentare

frământà v. 1. a amesteca făină cu apă și a face aluat: a frământa pâine; 2. a călca cu picioarele: caii ’n neastâmpăr frământă ’n loc pământul AL. 3. a simți durere la inimă; 4. a agita: viscolul frământă lumea AL.; fig. gândirea-mi fără preget în munci am frământat GR. AL.; a se frământa cu firea, a chibzui în neliniște. [Lat. FERMENTARE].

frămî́nt, a v. tr. (d. lat. fermentare, a fermenta, maĭ degrabă de cît de la fragmentare, a fragmenta). Amestec, învîrtesc, maĭ ales vorbind despre aluat, ca să facă o pastă omogenă. Calc mult: oameniĭ și caiĭ frămîntă noroĭu drumurilor. Fig. Agit, turmentez, chinuĭesc: răscoala frămîntă satu, grijile frămîntă oameniĭ. V. refl. Mă agit, mă chinuĭesc: nu vă maĭ frămîntațĭ, că nu vețĭ reuși! Îmĭ frămînt capu, îmĭ bat capu, mă chinuĭesc cugetînd. Îmĭ frămînt inima, mă consum de întristare. Îmĭ frămînt mînile, îmĭ frîng mînile, îmĭ împreun mînile agitîndu-le de mare neliniște, de îngrijorare. Mă frămînt cu firea, chibzuĭesc mult în mine.

frămîntát, -ă adj. Fig. Agitat, chinuit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

frământá (a ~) vb., ind. prez. 3 frămấntă

frământá vb., ind. prez. 1 sg. frământ, 3 sg. și pl. frământă

arată toate definițiile

Intrare: frământat (adj.)
frământat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frământat
  • frământatul
  • frământatu‑
  • frământa
  • frământata
plural
  • frământați
  • frământații
  • frământate
  • frământatele
genitiv-dativ singular
  • frământat
  • frământatului
  • frământate
  • frământatei
plural
  • frământați
  • frământaților
  • frământate
  • frământatelor
vocativ singular
plural
Intrare: frământat (s.n.)
frământat2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frământat
  • frământatul
  • frământatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • frământat
  • frământatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: frământa
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • frământa
  • frământare
  • frământat
  • frământatu‑
  • frământând
  • frământându‑
singular plural
  • frământă
  • frământați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • frământ
(să)
  • frământ
  • frământam
  • frământai
  • frământasem
a II-a (tu)
  • frămânți
(să)
  • frămânți
  • frământai
  • frământași
  • frământaseși
a III-a (el, ea)
  • frământă
(să)
  • frământe
  • frământa
  • frământă
  • frământase
plural I (noi)
  • frământăm
(să)
  • frământăm
  • frământam
  • frământarăm
  • frământaserăm
  • frământasem
a II-a (voi)
  • frământați
(să)
  • frământați
  • frământați
  • frământarăți
  • frământaserăți
  • frământaseți
a III-a (ei, ele)
  • frământă
(să)
  • frământe
  • frământau
  • frământa
  • frământaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frământat (adj.)

  • 1. (Despre aluat) Preparat prin frământare.
    surse: DEX '09
  • 2. figurat Cuprins de neliniște.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: agitat zbuciumat attach_file 3 exemple
    exemple
    • Copila se trezi din somnul ei ușor și frămîntat. GALACTION, O. I 322.
      surse: DLRLC
    • Mulțimea, frămîntată ca o baltă răscolită de o furtună năprasnică, se îndoia cînd încoace, cînd încolo. REBREANU, R. II 198.
      surse: DLRLC
    • Marea frâmîntată s-acoperă de spume. ALECSANDRI, P. A. 70.
      surse: DLRLC
  • 3. rar Despre terenuri:
    exemple
    • Acest colț de munte, pierdut și uitat între rîpe frămîntate și brațe ale pădurii. DUMITRIU, V. L. 76.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi frământa
    surse: DEX '09 DEX '98

frământat (s.n.)

  • 1. Acțiunea de a frământa.
    surse: DEX '98 DEX '09 DLRLC sinonime: frământare attach_file un exemplu
    exemple
    • Lucrarea aceasta, frămîntatul aluatului, se face de un voinic. ȘEZ. VII 33.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi frământa
    surse: DEX '98 DEX '09

frământa

  • 1. tranzitiv A preface aluatul într-o masă omogenă, apăsându-l și amestecându-l.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • Cine nu va să frămînte toată ziua cerne, zice proverbul. BOLLIAC, O. 54.
      surse: DLRLC
    • Frămîntat-a ș-a dospit, Și cuptorul l-a umplut, Și colacii au crescut. ANT. LIT. POP. I 623.
      surse: DLRLC
    • Spune-i tu măicuței mele Pîne să nu mai frămînte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 172.
      surse: DLRLC
    • figurat Eram de-abia la jumătate calea; conacul lui Hagi-Pancu era încă departe și Harap frămînta apa și noroiul pînă la genunchi. GALACTION, O. I 79.
      surse: DLRLC
    • figurat Pămîntul acesta este frămîntat cu sîngele moșilor și al strămoșilor noștri! BĂLCESCU, O. I 186.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A frământa pământul = a bate pământul cu picioarele prin lovituri puternice și repetate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Fetele jucau ușurel, fără să zîmbească, cu genele plecate; iar flăcăii frămîntau pămîntul, se răsuceau pe loc, băteau din călcîie tactul horii și strigau. SADOVEANU, O. I 73.
        surse: DLRLC
      • Ei frămîntau pămîntul sub un brîu sau o bătută nebună. HOGAȘ, DR. II 180.
        surse: DLRLC
      • Caii-n neastîmpăr frămîntă-n loc pămîntul. ALECSANDRI, P. A. 144.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A lovi îndelung și repetat (cu pumnii sau cu picioarele) o persoană trântită la pământ, a călca în picioare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Trîntește baba în mijlocul casei și-o frămîntă cu picioarele. CREANGĂ, P. 13.
        surse: DLRLC
      • Nu l-am frămîntat, nu l-am zdrobit subt picioarele mele pe omul acesta! NEGRUZZI, S. III 301.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A examina îndelung și în detaliu o idee, un plan etc.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • A gîndit, a frămîntat singur, lung, cele spuse. CAMIL PETRESCU, T. II 59.
      surse: DLRLC
    • Lucra, nu lucra Că toată ziua Din ochi măsura, Gîndu-și frămînta. TEODORESCU, P. P. 462.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Despre stări sufletești, sentimente etc.:
      exemple
      • El cîștiga atît cît existența-i să nu-l frămînte. PAS, Z. I 95.
        surse: DLRLC
      • Polixenia rămăsese cu o părere de rău, care o frămînta zilnic. BASSARABESCU, V. 11.
        surse: DLRLC
      • Nici vreau să știu de ce te doare, De grijile ce te frămîntă. VLAHUȚĂ, O. A. 29.
        surse: DLRLC
      • Radu iute-ncăleca... Nebăut și nemîncat, De dor mare frămîntat. ALECSANDRI, P. P. 197.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Frămîntîndu-se de mîhnire, se gîndea ce să răspunză el împărătesei. ISPIRESCU, L. 109.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Nu sînt de părere că trebuie să te frămînți așa tare cu firea. ODOBESCU, S. III 48.
        surse: DLRLC
    • 2.2. tranzitiv reflexiv A-și supune mintea la eforturi.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 5 exemple
      exemple
      • Tot frămîntîndu-mi mintea să știu cum a venit... am adormit. ISPIRESCU, L. 300.
        surse: DLRLC
      • Îmi băteam capul și mintea-mi frămîntam. NEGRUZZI, S. II 233.
        surse: DLRLC
      • Neavînd ce să fac, îmi frămînt capul cu gînduri de tot felul. RUSSO, O. 136.
        surse: DLRLC
      • De vreo trei zile mă tot frămînt cu mintea... Ca o fiară-n cușcă umblu de colo-colo. VLAHUȚĂ, O. A. 493.
        surse: DLRLC
      • Toată noaptea cea dinainte de plecare, pînă s-au revărsat zorile, m-am frămîntat cu gîndul fel și chip. CREANGĂ, A. 122.
        surse: DLRLC
    • 2.3. tranzitiv reflexiv A (se) mișca puternic; a (se) agita.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: agita attach_file 11 exemple
      exemple
      • Alte vînturi, proaspete, frămîntă Codrii tineri. BENIUC, V. 80.
        surse: DLRLC
      • Vîntul îi frămînta poalele mantalei. CAMILAR, TEM. 6.
        surse: DLRLC
      • Roata frămînta apa și valuri mici veneau la mal. DUNĂREANU, CH. 48.
        surse: DLRLC
      • figurat Îți gîngurește glasul, Vorbe să frămînte. COȘBUC, P. II 270.
        surse: DLRLC
      • figurat Viscolul frămîntă lumea! ALECSANDRI, P. A. 113.
        surse: DLRLC
      • Pe cer se frămîntă norii goniți spre apus. STANCU, D. 23.
        surse: DLRLC
      • Pe cînd Mureșul curge liniștit printre coline, Oltul se frămîntă, se întoarce din drum. BOGZA, C. O. 11.
        surse: DLRLC
      • Trenul trecu vuind peste podul alb, și sălciile de dedesubt se frămîntară ca smulse de furtună. C. PETRESCU, S. 33.
        surse: DLRLC
      • Izbind s-or frămînta Eternele valuri. EMINESCU, O. I 225.
        surse: DLRLC
      • figurat Inima i se frămînta într-o emoție aproape dureroasă. REBREANU, P. S. 22.
        surse: DLRLC
      • figurat Se frămînt-o lume-n minte-i, Ca-n adîncul unei mări. VLAHUȚĂ, O. A. 168.
        surse: DLRLC
    • 2.4. reflexiv (Despre ființe) A umbla încolo și încoace, a nu avea astâmpăr.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Un cal părea că se frămîntă în zăbale, bătînd pămîntul uscat cu copitele. SADOVEANU, O. VII 28.
        surse: DLRLC
      • Se frămînta sucit, de parcă avea un pumnal între umeri. CAMIL PETRESCU, N. 152.
        surse: DLRLC
      • Lăutarii... se frămîntau mai abitir ca jucătorii, mutîndu-se de ici-colo, îndemnîndu-se unul pe altul. REBREANU, R. I 125.
        surse: DLRLC
      • Toată ziua era în picioare, se frămînta căutîndu-și de lucru de la un pat la altul. BART, E. 313.
        surse: DLRLC
    • 2.5. tranzitiv A învârti, a răsuci un obiect în mână.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Se juca Zarinca, frămîntînd crenguța de salcie între degete. STANCU, D. 11.
        surse: DLRLC
      • 2.5.1. expresie A-și frământa mâinile = a manifesta o mare neliniște, o tulburare prin frecarea puternică a mâinilor.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Își frămînta mîinile neliniștit, parcă-i lipsea ceva. CAMILAR, TEM. 15.
          surse: DLRLC
      • 2.5.2. A face masaj.
        exemple
        • Ne așază cu capul în poala ei, ne trage pe la tîmple, ne trage pe la grumaz, apoi ne frămîntă încheieturile mîinilor, degetele. STANCU, D. 276.
          surse: DLRLC

etimologie: