2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOSÍL, -Ă, fosili, -e, s. f., adj. 1. S. f. Rest sau urmă de organism animal sau vegetal din trecutul geologic, conservat în depozite sedimentare. ♦ (Ir.) Bătrân (cu idei și atitudini învechite). 2. Adj. (Despre organisme, formații geologice etc.) Care a existat, care s-a format în trecutul geologic al Pământului. – Din fr. fossile, lat. fossilis.

fosil1, ~ă [At: COBÂLCESCU, ap. I. IONESCU, M. 50 / V: (1-2, înv) fosil sn / Pl: ~i, ~e / E: fr fossile, lat fossilis] 1 sf Rest sau urmă a unui animal sau a unei plante dintr-o epocă geologică anterioară celei actuale, conservată în straturile pământului. 2 sf (Irn) Bătrân (cu idei și atitudini învechite, anacronice) Si: (dep) babalâc, baccea. 3 a (D. organisme, formații geologice etc.) Care a existat, care s-a format în trecutul geologic al pământului.

FOSÍL, -Ă, fosili, -e, s. f., adj. 1. S. f. Rest sau urmă a unui animal sau a unei plante dintr-o epocă geologică anterioară celei actuale, conservată în straturile pământului. ♦ (Ir.) Bătrân (cu idei și atitudini învechite). 2. Adj. (Despre organisme, formații geologice etc.) Care a existat, care s-a format în trecutul geologic al pământului. – Din fr. fossile, lat. fossilis.

FOSÍLĂ, fosile, s. f. Rest sau urmă a unui animal sau a unei plante care a trăit într-o epocă geologică anterioară celei actuale și care este îngropată și conservată în straturile pămîntului. Mi se părea mie că tot ce trăise altădată subt ochii mei nu putuse fi decît fantasmagoria bolnavă a unui vis, sau cel mult amintirea neguroasă despre lumea fosilelor vreunei depărtate perioade geologice. HOGAȘ, M. N. 171. ◊ Fig. Amintirea-i o frîntură de fosilă Din care-ai vrea să reclădești minuni. BENIUC, V. 139.

FOSÍL, -Ă adj. (Despre resturi de animale sau de plante) Pietrificat, conservat în stratele Pământului dintr-o epocă geologică anterioară. [Cf. fr. fossile, lat. fossilis].

FOSÍLĂ s.f. Rest, urmă a unui animal sau a unei plante, aparținând unor specii caracteristice epocilor geologice anterioare și care s-a păstrat în depozitele sedimentare ale scoarței Pământului. ♦ (Ironic) Bătrân (cu idei învechite). [Pl. -le. / < fr. fossile, cf. lat. fossilis].

FOSÍL, -Ă I. adj. (despre organisme, formații geologice etc.) conservat în straturile Pământului. II. s. f. 1. rest, urmă a unui animal sau a unei plante, aparținând unor epoci geologice anterioare, care s-au păstrat în depozitele sedimentare ale scoarței terestre. 2. (fig.; ir.) bătrân cu idei învechite. (< fr. fossile, lat. fossilis)

ou-fosílă s. n. Ou păstrat ca fosilă ◊ „Oul din imagine [...] are remarcabila vârstă de... un milion de ani! Dată fiind valoarea deosebită a acestui ou-fosilă, muzee din numeroase țări ale lumii și-au exprimat dorința să intre în posesia lui.” R.l. 2 IV 71 p. 6. ◊ „De curând, un grup de arheologi au descoperit în Madagascar, în timpul unor săpături, acest gigantic ou-fosilă care cântărește 5 kg.” Sc. 23 VI 73 p. 5 //din ou + fosilă//

FOSÍL ~ă (~i, ~e) (despre resturi de organisme animale sau vegetale) Care a rămas conservat în rocile sedimentare din trecutul geologic al pământului. /<fr. fossile, lat. fossilis

FOSÍLĂ ~e f. 1) Rest de organism animal sau vegetal din epocile geologice anterioare, conservat în rocile sedimentare ale pământului. 2) fig. Persoană de vârstă înaintată, cu concepții de viață demodate sau cu idei retrograde. /<fr. fossile, lat. fossilis

fosil a. și n. 1. rămășițe de animale sau de plante aflate în stratele pământului și cari aparțin unor specii ce nu mai există astăzi; 2. fig. ce a rămas înapoi, învechit: literatură fosilă.

fósil, -ă adj. (lat. fóssilis, d. fódere, a săpa, de unde vine și fossa, șanț, groapă). Scos din pămînt: plante, oase fosile. S. n., pl. e. Resturĭ de plante și animale străvechĭ îngropate în straturile terestre anterioare perioadeĭ geologice actuale. Fig. Iron. (f.) Persoană cu ideĭ înapoĭate, lucru învechit și ĭeșit din obiceĭ. – Fals fosíl (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fosíl adj. m., pl. fosíli; f. fosílă, pl. fosíle

fosílă s. f., g.-d. art. fosílei; pl. fosíle

fosíl adj. m., pl. fosíli; f. sg. fosílă, pl. fosíle

fosílă s. f., g.-d. art. fosílei; pl. fosíle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FOSÍL adj. v. petrificat.

FOSÍLĂ s. (GEOL.) (înv.) petrefact.

arată toate definițiile

Intrare: fosil
fosil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fosil
  • fosilul
  • fosilu‑
  • fosi
  • fosila
plural
  • fosili
  • fosilii
  • fosile
  • fosilele
genitiv-dativ singular
  • fosil
  • fosilului
  • fosile
  • fosilei
plural
  • fosili
  • fosililor
  • fosile
  • fosilelor
vocativ singular
plural
Intrare: fosilă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fosi
  • fosila
plural
  • fosile
  • fosilele
genitiv-dativ singular
  • fosile
  • fosilei
plural
  • fosile
  • fosilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fosil

  • 1. (Despre organisme, formații geologice etc.) Care a existat, care s-a format în trecutul geologic al Pământului.
    surse: DEX '09 DN sinonime: petrificat

etimologie:

fosilă

  • 1. Rest sau urmă de organism animal sau vegetal din trecutul geologic, conservat în depozite sedimentare.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: petrefact 2 exemple
    exemple
    • Mi se părea mie că tot ce trăise altădată subt ochii mei nu putuse fi decît fantasmagoria bolnavă a unui vis, sau cel mult amintirea neguroasă despre lumea fosilelor vreunei depărtate perioade geologice. HOGAȘ, M. N. 171.
      surse: DLRLC
    • figurat Amintirea-i o frîntură de fosilă Din care-ai vrea să reclădești minuni. BENIUC, V. 139.
      surse: DLRLC

etimologie: