fósil, -ă adj. (lat. fóssilis, d. fódere, a săpa, de unde vine și fossa, șanț, groapă). Scos din pămînt: plante, oase fosile. S. n., pl. e. Resturĭ de plante și animale străvechĭ îngropate în straturile terestre anterioare perioadeĭ geologice actuale. Fig. Iron. (f.) Persoană cu ideĭ înapoĭate, lucru învechit și ĭeșit din obiceĭ. – Fals fosíl (după fr.).