2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FORMATÁ, formatez, vb. I. Tranz. A pregăti un disc magnetic pentru a putea fi folosit de calculator. – Din engl. format.

formata vt [At: MDA ms / Pzi: ~tez / E: fr formater] (Inf) A face un hard disc, un compact disc sau o dischetă apte să primească și să restituie informația după un format (6) dat.

FORMATÁ vb. tr. a pregăti discheta pentru un anume tip de calculator. (< format2(2))

FORMÁT2, -Ă, formați, -te, adj. Instruit, educat, pregătit. ♦ Maturizat; matur. – V. forma.

FORMÁT2, -Ă, formați, -te, adj. Instruit, educat, pregătit. ♦ Maturizat; matur. – V. forma.

format2 a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: forma] 1 Alcătuit. 2 Constituit. 3 Pregătit. 4 Educat. 5 Maturizat. 6 Matur.

FORMÁT2, -Ă, formați, -te, adj. Instruit, educat, pregătit. ♦ Matur. Om format.

FORMÁT, -Ă adj. Instruit, educat, pregătit. ♦ Matur. [< forma].

FORMÁT3, -Ă adj. instruit, educat; maturizat. (< forma)

FORMÁT2 ~tă (~ți, ~te) 1) v. A FORMA și A SE FORMA. 2) Care a căpătat o anumită experiență de viață. Om ~. /v. a forma

*formát, -ă adj. (lat. formatus). Dezvoltat, înaintat fizicamente saŭ moralmente. S. n., pl. e și urĭ (fr. format, d. it. formato). Mărime (dimensiune), maĭ ales a uneĭ cărțĭ (a paginiĭ eĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*formatá (a ~) vb., ind. prez. 3 formateáză

formatá vb., ind. prez. 1 sg. formatéz, 3 sg. și pl. formateáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FORMÁT adj. pregătit. (E un om ~.)

FORMAT adj. pregătit. (E un om ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FORMÁT, -Ă adj. (< formá < fr. former, it., lat. formare): în sintagmele adjectiv format, adverb format, conjuncție formată, cuvânt format, interjecție formată, numeral format, parte de vorbire formată, pronume format, prepoziție formată, substantiv format și verb format (v.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FORMÁT3, -Ă (< forma) adj. Maturizat, matur.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

formata, formatez v. t. a poseda sexual.

Intrare: formata
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • formata
  • formatare
  • formatat
  • formatatu‑
  • formatând
  • formatându‑
singular plural
  • formatea
  • formatați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • formatez
(să)
  • formatez
  • formatam
  • formatai
  • formatasem
a II-a (tu)
  • formatezi
(să)
  • formatezi
  • formatai
  • formatași
  • formataseși
a III-a (el, ea)
  • formatea
(să)
  • formateze
  • formata
  • formată
  • formatase
plural I (noi)
  • formatăm
(să)
  • formatăm
  • formatam
  • formatarăm
  • formataserăm
  • formatasem
a II-a (voi)
  • formatați
(să)
  • formatați
  • formatați
  • formatarăți
  • formataserăți
  • formataseți
a III-a (ei, ele)
  • formatea
(să)
  • formateze
  • formatau
  • formata
  • formataseră
Intrare: format (adj.)
format1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • format
  • formatul
  • formatu‑
  • forma
  • formata
plural
  • formați
  • formații
  • formate
  • formatele
genitiv-dativ singular
  • format
  • formatului
  • formate
  • formatei
plural
  • formați
  • formaților
  • formate
  • formatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

formata

  • 1. A pregăti un disc magnetic pentru a putea fi folosit de calculator.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

format (adj.)

etimologie:

  • vezi forma
    surse: DEX '09 DEX '98 DN