2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fora2 vi [At: PREV. ACCID. 56 / Pzi: ~rez / E: fr forer, lat forare] 1 A săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. 2 (Fam) A cerceta.

fora1 av [At: ALECSANDRI, T. 429 / E: ngr φόρα] (Înv; la jocul de cărți) 1 Înainte. 2 Cu elan.

FORÁ, forez, vb. I. Intranz. A săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. – Din fr. forer, lat. forare.

FORÁ, forez, vb. I. Intranz. A săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile. – Din fr. forer, lat. forare.

FORÁ, forez, vb. I. Intranz. A săpa găuri de sondă, pentru a ajunge la straturi de gaze, țiței, apă sau la zăcăminte de minereu.

FORÁ vb. I. intr. A găuri (prin săpare) pământul pentru a ajunge la stratul de țiței, la zăcămintele de minereu etc. [< fr. forer, cf. lat. forare].

FORÁ vb. intr. a găuri (prin săpare) pământul pentru a ajunge la straturi de țiței, la zăcămintele de minereu etc. (< fr. forer, lat. forare)

A FORÁ ~éz tranz. (roci, straturi dure etc.) A supune unei operații de foraj. /<fr. forer, lat. forare

for1 sn [At: ODOBESCU, S. III, 68 / Pl: (2-4) ~uri / E: lat forum, (5) fr for] 1 Piață publică în Roma antică, unde era concentrată viața social-politică, religioasă și economică a orașului și unde se judecau procesele. 2 Autoritate. 3 Instanță. 4 Organ de stat. 5 (Îs) ~ interior Conștiință.

-for3 [At: DN3 / E: fr -phore, it -foro] Element secund de compunere savantă cu semnificația: „care poartă”.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

forá (a ~) vb., ind. prez. 3 foreáză

forá vb., ind. prez. 1 sg. foréz, 3 sg. și pl. foreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FORÁ vb. a sonda. (A ~ la mari adâncimi.)

FORA vb. a sonda. (A ~ la mari adîncimi.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-FOR (-FORĂ) „care poartă, care susține, care conține, purtător, suport, bază”. ◊ gr. phoros „care poartă, care sprijină” > fr. -phore, engl. id., germ. -phor, it. -foro > rom. -for și -foră.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

JUIZ DE FORA, oraș în SE Braziliei (Minas Gerais), pe râul Parabuina, la 130 km N de Rio de Janeiro; 399,3 mii loc. (1993). Nod de comunicații. Centru comercial (cafea, orez, animale). Expl. de bauxită și staniu. Topitorie de zinc. Ind. constr. de mașini, textilă (tricotaje), piel. și încălț., alim. (zahăr, bere). Hidrocentrală. Universitate. Fundat în 1709. Vechiul nume: Parabuina.

Intrare: fora
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fora
  • forare
  • forat
  • foratu‑
  • forând
  • forându‑
singular plural
  • forea
  • forați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • forez
(să)
  • forez
  • foram
  • forai
  • forasem
a II-a (tu)
  • forezi
(să)
  • forezi
  • forai
  • forași
  • foraseși
a III-a (el, ea)
  • forea
(să)
  • foreze
  • fora
  • foră
  • forase
plural I (noi)
  • forăm
(să)
  • forăm
  • foram
  • forarăm
  • foraserăm
  • forasem
a II-a (voi)
  • forați
(să)
  • forați
  • forați
  • forarăți
  • foraserăți
  • foraseți
a III-a (ei, ele)
  • forea
(să)
  • foreze
  • forau
  • fora
  • foraseră
Intrare: foră
foră
sufix (I7-S)
  • fo
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)