13 definiții pentru foișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOIȘÓR, foișoare, s. n. 1. Terasă deschisă (ridicată mult deasupra pământului), cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane; cerdac, pridvor. 2. Construcție izolată în curtea sau în grădina unei case; pavilion, chioșc. ♦ Turn. ◊ (Înv.) Foișor de foc = turn de observație pentru incendii. [Pr.: fo-i-] – Din magh. folyosó.

FOIȘÓR, foișoare, s. n. 1. Terasă deschisă (ridicată mult deasupra pământului), cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane; cerdac, pridvor. 2. Construcție izolată în curtea sau în grădina unei case; pavilion, chioșc. ♦ Turn. ◊ (Înv.) Foișor de foc = turn de observație pentru incendii. [Pr.: fo-i-] – Din magh. folyosó.

foișor sn [At: MOXA 385/38 / P: fo-i~ / V: fui~ / Pl: ~oare / E: mg folyosό] 1 (Înv) Cameră în catul de sus al unei case sau într-un turn. 2 Turn. 3 (Înv; îs) ~ de foc Turn de observație pentru incendii. 4 Clopotniță. 5 Terasă deschisă (ridicată mult deasupra pământului) cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane Si: cerdac, pridvor. 6 (Iuz) Locuință de vară (izolată în mijlocul naturii). 7 Construcție izolată în curtea sau în grădina unei case. Si: chioșc, pavilion (Trs) filigorie.

FOIȘÓR, foișoare, s. n. 1. Terasă deschisă, în general ridicată mult deasupra pămîntului, cu acoperișul susținut de stîlpi sau coloane; cerdac (2), pridvor. V. balcon. Dac-aș ști că vii, Te-aș pîndi din foișor Peste străzile deșarte, Să te prindă de departe Dorul meu nerăbdător. CAZIMIR, L. U. 47. Ședea spînul, împreună cu moșu-său și cu verele sale, sus, într-un foișor. CREANGĂ, P. 228. 2. Construcție izolară; pavilion, chioșc. Iată foișorul cu turnul pătrat, călare peste poartă, și acolo în turn, odaia în care Tudor Vladimirescu a dormit ultima lui noapte. V. ROM. septembrie 1953, 82. Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț. COȘBUC, P. I 56. Și fata aceea trăie într-un foișor. ȘEZ. IX 20. ♦ Turn. ◊ (Învechit) Foișor de foc = turn de observație pentru incendii. Cadranul transparent de pe foișorul de foc arătă unu ș-un sfert. CARAGIALE, O. II 14. – Pronunțat: fo-i-.

FOIȘÓR ~oáre n. 1) Construcție ușoară și pitorească într-o grădină, într-un parc sau în curtea unei case, care servește, de regulă, ca adăpost; chioșc; pavilion. 2) Terasă deschisă cu balustradă, cu acoperiș susținut de stâlpi, situată în fața intrării principale a unei case; cerdac; pridvor. [Sil. fo-i-] /<ung. folyosó

foișor n. 1. balcon: foișor de foc, observatoriu pentru incendiu; 2. ceardacul sau pridvorul unei case țărănești. [Derivat din foiș, frunziș: primitiv încăpere de grădină, chioșc].

foișór n., pl. oare (ung. folyosó, galerie, coridor, d. folyosni, a curge încet, folyos, lichid. Cp. cu coridor). Vechĭ. Azĭ Trans. Sală, salon. Balcon. Munt. Mold. Pavilion, chioșc. Turn de observațiune: foișor de foc (de incendiŭ). – Și fu- (CL. 3, 1919, 247).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

foișór (fo-i-) s. n., pl. foișoáre

foișór s. n. (sil. fo-i-), pl. foișoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FOIȘÓR s. 1. (pop.) târnaț. (~ la o casă țărănească.) 2. v. pavilion. 3. turn. (~ de pază.)

FOIȘOR s. 1. (pop.) tîrnaț. (~ la o casă țărănească.) 2. cerdac, chioșc, pavilion, (Transilv.) filigorie. (Un ~ într-un parc.) 3. turn. (~ de pază.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

foișór (foișoáre), s. n.1. Turn. – 2. Mansardă, cameră amplasată în podul unei case. – 3. Chioșc, pavilion. – 4. Clopotniță separată de biserică. Mag. folyosó „coridor, galerie” (Cihac, II, 500; DAR). Este puțin probabilă der. pe care o propune Bogrea, Dacor., VI, 274, de la foaie, prin intermediul lui foiș „frunziș”.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

Foișorul de Foc expr. (er., glum.) penis.

Intrare: foișor
  • silabație: fo-i-șor info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foișor
  • foișorul
  • foișoru‑
plural
  • foișoare
  • foișoarele
genitiv-dativ singular
  • foișor
  • foișorului
plural
  • foișoare
  • foișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

foișor

  • 1. Terasă deschisă (ridicată mult deasupra pământului), cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cerdac pridvor tărnaț attach_file 2 exemple
    exemple
    • Dac-aș ști că vii, Te-aș pîndi din foișor Peste străzile deșarte, Să te prindă de departe Dorul meu nerăbdător. CAZIMIR, L. U. 47.
      surse: DLRLC
    • Ședea spînul, împreună cu moșu-său și cu verele sale, sus, într-un foișor. CREANGĂ, P. 228.
      surse: DLRLC
  • 2. Construcție izolată în curtea sau în grădina unei case.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: chioșc filigorie pavilion attach_file 3 exemple
    exemple
    • Iată foișorul cu turnul pătrat, călare peste poartă, și acolo în turn, odaia în care Tudor Vladimirescu a dormit ultima lui noapte. V. ROM. septembrie 1953, 82.
      surse: DLRLC
    • Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț. COȘBUC, P. I 56.
      surse: DLRLC
    • Și fata aceea trăie într-un foișor. ȘEZ. IX 20.
      surse: DLRLC
    • 2.1. turn
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 2.1.1. învechit Foișor de foc = turn de observație pentru incendii.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Cadranul transparent de pe foișorul de foc arătă unu ș-un sfert. CARAGIALE, O. II 14.
          surse: DLRLC

etimologie: