2 intrări
16 definiții
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (4)
- sinonime (2)
Explicative DEX
FLUTURATEC, -Ă adj. v. fluturatic.
FLUTURATEC, -Ă adj. v. fluturatic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FLUTURATEC, -Ă adj. v. fluturatic.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FLUTURATIC, -Ă, fluturatici, -ce, adj., s. m. și f. (Rar) Flușturatic. [Var.: fluturatec, -ă adj.] – Flutura + suf. -atic.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fluturatec, ~ă a vz fluturatic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fluturatic, ~ă [At: DOSOFTEI, V. S. 146/2 / V: ~tec / Pl: ~ici, ~ice/ E: flutura + -atic] 1 a (Nob; d. obiecte) Care flutură (3) în vânt. 2-3 smf, a (Om) flușturatic. 4 a (Înv; d. oameni) Ieșit din minți Si: smintit, apucat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FLUTURATEC, -ATIC adj. 1 Ușuratec, nestatornic, schimbăcios: ținu în lanțul ei pe fluturatecul tînăr NEGR. ¶ 2 Care se mișcă încoace și încolo în voia vîntului: ochii ei căutau aiurea ... la norii fluturatici de pre cer ODOB. [fluture].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
FLUTURATIC, -Ă, fluturatici, -ce, adj., s. m. și f. Flușturatic. [Var.: fluturatec, -ă adj.] – Flutura + suf. -atic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FLUTURATIC, -Ă, fluturatici, -e, adj. Flușturatic. Fără de a arunca vreun prepus asupra fericirii casnice a celor trei soții succesive ale sale, ni s-a spus că adesea inima lui fluturatică se simțea rănită de amoruri ilicite. ODOBESCU, S. I 289. – Variantă: fluturatec, -ă (NEGRUZZI, S. I 21) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FLUTURATIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial (despre persoane) Care este nestatornic. Tânăr ~. /a flutura + suf. ~atic
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fluturatic a. 1. care flutură; 2. fig. ușuratic, nestatornic.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fluturátic, -ă adj. (d. fluture). Ușuratic, inconstant: un tînăr fluturatic. – Și flușt- și flĭușt-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
fluturatic (rar) adj. m., s. m., pl. fluturatici; adj. f., s. f. fluturatică, pl. fluturatice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fluturatic (rar) adj. m., s. m., pl. fluturatici; adj. f., s. f. fluturatică, pl. fluturatice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fluturatic adj. m., s. m., pl. fluturatici; f. sg. fluturatică, pl. fluturatice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fluturatic.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
FLUTURATIC adj. 1. v. inconsecvent. 2. v. zvăpăiat. 3. v. neserios.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FLUTURATIC adj. 1. capricios, flușturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestabil, nestatornlc, schimbăcios, schimbător, (livr.) labil. (Un om tare ~.) 2. flușturatic, nebunatic, zvăpăiat. (Un tînăr ~.) 3. flușturatic, frivol, neserios, ușuratic, vînturatic, zvînturat, zvînturatic, (livr.) futil, (pop.) spulberatic, (reg.) zărpălatic, zburatic, zburdalnic, (Mold.) sprințar, zbrehui, (înv.) vînturos. (Un bărbat ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
fluturatic, fluturaticisubstantiv masculin fluturatică, fluturaticesubstantiv feminin fluturatic, fluturaticăadjectiv
- 1. Flușturatic. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: flușturatic
- Fără de a arunca vreun prepus asupra fericirii casnice a celor trei soții succesive ale sale, ni s-a spus că adesea inima lui fluturatică se simțea rănită de amoruri ilicite. ODOBESCU, S. I 289. DLRLC
-
etimologie:
- Flutura + -atic. DEX '98 DEX '09