2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

florici sf [At: DRĂGHICI, R. 62 / V: ~cei smp / Pl: ~icele / E: floare + -icică] 1-2 (Șhp) Floare (cam mică) Si: florică (1-2), floricea (1-2), florioară (1-2), florișoară (1-2). 3 (Bot; îc) ~icele-frumoase Bănuți (Bellis perennis). 4 (Fig; lpl) Înflorituri de stil. 5 (Lpl; șîs ~icele boabe, ~icele de porumb; înv, șîf floricei) Boabe de porumb prăjite, umflate și crăpate, care seamănă cu niște flori mici, albe Si: (reg) cocoșei (17), cocoși1 (19), flori (114). 6 (Art) Numele unui dans țărănesc nedefinit mai de aproape. 7 (Pop) Nume de capră sau de oaie.

floricícă f., pl. ele. Floare mică. Pl. Grăunțe de popușoĭ prăjite și explodate, numite și mizilic și cocoșeĭ.

FLORICEÁ, -ÍCĂ, floricele, s. f. 1. Diminutiv al lui floare (I 1); florișoară. 2. (La pl.; și în sintagmele floricele boabe sau floricele de porumb) Boabe de porumb prăjite, umflate și crăpate, care seamănă cu niște flori mici albe; cocoșei, cocoși. – Floare + suf. -icea, -icică.

FLORICEÁ, -ÍCĂ, floricele, s. f. 1. Diminutiv al lui floare (I 1); florișoară. 2. (La pl.; și în sintagmele floricele boabe sau floricele de porumb) Boabe de porumb prăjite, umflate și crăpate, care seamănă cu niște flori mici albe; cocoșei, cocoși. – Floare + suf. -icea, -icică.

floricea sf [At: MARIAN, V. 118 / Pl: ~cele / E: floare + -icea] 1-2 (Șhp) Floricică (1-2). 3 (Mpp; reg) Variolă.

FLORICEÁ, -ÍCĂ, floricele, s. f. 1. Diminutiv al lui floare (I). Fetele alergau de colo-colo, potrivindu-și din cînd în cînd floricelele de pe cap. BUJOR, S. 96. Floricelele ce se ascundeau prin desișurile crîngurilor. ISPIRESCU, L. 58. Floricica, sus, de pe stîncă, Zîmbește vesel, la cer privind. ALECSANDRI, O. 122. Floricică, floricea, Mîndră, mîndruleana mea... Ochii tăi și toate-mi plac, Sprîncenele moarte-mi fac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 23. ◊ Fig. Bucuria jucătorilor izbucnea în frînturi de strigături, în floricele de pași ritmați. REBREANU, R. I 128. 2. (De obicei la pl.; uneori în forma floricele-boabe sau floricele-de-porumb) Boabe de porumb prăjite, care seamănă cu niște flori mici albe; cocoșei. Vi se cumpără floricele să ronțăiți, mîndri. PAS, Z. I 20. Se duse de-și cumpără nițele floricele-boabe. ISPIRESCU, L. 251. [Copii] îndopîndu-se cu... alune prăjite și floricele-de-porumb. FILIMON, C. 147.

floricele f. pl. boabe de porumb prăjite cu sare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

floriceá/floricícă s. f., g.-d. art. floricélei; pl. floricéle, art. floricélele

floriceá/floricícă s. f., g.-d. art. floricélei; pl. floricéle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLORICÍCĂ s. (reg.) florișoară. (O ~ de câmp.)

FLORICI s. (reg.) florișoară. (O ~ de cîmp.)

FLORICÉLE s. pl. (pop.) cocoșei (pl.), cocoși (pl.), (prin nord-vestul Olt. și sudul Transilv.) puiculiță. (Mănâncă ~.)

FLORICELE s. pl. (reg.) cocoșei (pl.), cocoși (pl.), (prin nord-vestul Olt. și sudul Transilv.) puiculiță. (Mănîncă ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

floricéle s.f. pl. (pop.) boabe de porumb coapte și sărate.

Intrare: floricică
floricică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: floricea / floricică
substantiv feminin (F154)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • floricea
  • floriceaua
plural
  • floricele
  • floricelele
genitiv-dativ singular
  • floricele
  • floricelei
plural
  • floricele
  • floricelelor
vocativ singular
  • floricea
plural
  • floricelelor
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • florici
  • floricica
plural
  • floricele
  • floricelele
genitiv-dativ singular
  • floricele
  • floricelei
plural
  • floricele
  • floricelelor
vocativ singular
  • florici
  • floricico
plural
  • floricelelor

floricea / floricică floricică

  • 1. Diminutiv al lui floare.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: florișoară 5 exemple
    exemple
    • Fetele alergau de colo-colo, potrivindu-și din cînd în cînd floricelele de pe cap. BUJOR, S. 96.
      surse: DLRLC
    • Floricelele ce se ascundeau prin desișurile crîngurilor. ISPIRESCU, L. 58.
      surse: DLRLC
    • Floricica, sus, de pe stîncă, Zîmbește vesel, la cer privind. ALECSANDRI, O. 122.
      surse: DLRLC
    • Floricică, floricea, Mîndră, mîndruleana mea... Ochii tăi și toate-mi plac, Sprîncenele moarte-mi fac. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 23.
      surse: DLRLC
    • figurat Bucuria jucătorilor izbucnea în frînturi de strigături, în floricele de pași ritmați. REBREANU, R. I 128.
      surse: DLRLC
  • 2. (la) plural (în) sintagmă Floricele (sau floricele boabe sau floricele de porumb) = Boabe de porumb prăjite, umflate și crăpate, care seamănă cu niște flori mici albe.
    exemple
    • Vi se cumpără floricele să ronțăiți, mîndri. PAS, Z. I 20.
      surse: DLRLC
    • Se duse de-și cumpără nițele floricele-boabe. ISPIRESCU, L. 251.
      surse: DLRLC
    • [Copii] îndopîndu-se cu... alune prăjite și floricele-de-porumb. FILIMON, C. 147.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • floare + sufix -icea, -icică.
    surse: DEX '09