2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FLEȚ, -EÁȚĂ, fleți, -e, adj., s. m. și f. (Fam.) (Om) naiv, bleg, nedescurcăreț. – Et. nec.

FLEȚ, -EÁȚĂ, fleți, -e, adj., s. m. și f. (Fam.) (Om) naiv, bleg, nedescurcăreț. – Et. nec.

fleț, ~eață smf, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: nct] 1-2 (Fam) (Om) naiv, nedescurcăreț Si: bleg.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fleț (fam.) adj. m., s. m., pl. fleți; adj. f., s. f. fleață, pl. flețe

*fleț (fam.) adj. m., s. m., pl. fleți; adj. m., s. f. fleață, pl. flețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FLEȚ adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

fleț adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.

Intrare: fleț (adj.)
fleț1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A18)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fleț
  • flețul
  • flețu‑
  • fleață
  • fleața
plural
  • fleți
  • fleții
  • flețe
  • flețele
genitiv-dativ singular
  • fleț
  • flețului
  • flețe
  • fleței
plural
  • fleți
  • fleților
  • flețe
  • flețelor
vocativ singular
plural
Intrare: fleț (s.m.)
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fleț
  • flețul
  • flețu‑
plural
  • fleți
  • fleții
genitiv-dativ singular
  • fleț
  • flețului
plural
  • fleți
  • fleților
vocativ singular
  • flețule
  • flețe
plural
  • fleților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fleț, fleațăadjectiv
fleață, flețesubstantiv feminin
fleț, flețisubstantiv masculin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.