6 definiții pentru fleț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fleț, ~eață smf, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: nct] 1-2 (Fam) (Om) naiv, nedescurcăreț Si: bleg.

FLEȚ, -EÁȚĂ, fleți, -e, adj., s. m. și f. (Fam.) (Om) naiv, bleg, nedescurcăreț. – Et. nec.

FLEȚ, -EÁȚĂ, fleți, -e, adj., s. m. și f. (Fam.) (Om) naiv, bleg, nedescurcăreț. – Et. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*fleț (fam.) adj. m., s. m., pl. fleți; adj. m., s. f. fleáță, pl. fléțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLEȚ adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

fleț adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fleață, flețe s. f. (fam.) fată sau femeie naivă / bleagă / nedescurcăreață.

Intrare: fleț
fleț adjectiv
adjectiv (A18)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fleț
  • flețul
  • flețu‑
  • fleață
  • fleața
plural
  • fleți
  • fleții
  • flețe
  • flețele
genitiv-dativ singular
  • fleț
  • flețului
  • flețe
  • fleței
plural
  • fleți
  • fleților
  • flețe
  • flețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)