opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fleșcăire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: fleșcăi] 1 Producere a unui zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc. 2 Înmuiere a fructelor (din cauză că sunt prea coapte). 3 (Pfm) Lăsare a sânilor femeilor. 4 (Fig) Moleșire.

FLEȘCĂÍ, fleșcăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc. 2. Refl. (Despre fructe) A se muia; fig. (despre oameni) a se moleși. – Fleașc + suf. -ăi.

FLEȘCĂÍ, fleșcăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc. 2. Refl. (Despre fructe) A se muia; fig. (despre oameni) a se moleși. – Fleașc + suf. -ăi.

fleșcăi [At: CARAGIALE, T. I, 58 / V: ~eoș~, fleosc~ / Pzi: ~esc, {var) fleșcăi / E: fleașc + -ăi] 1 vi A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc. 2 vr (D. fructe) A se muia. 3 vr (Pfm; d. sânii femeilor) A se lăsa. 4 vr (Pfm; fig; d. oameni) A se moleși.

FLEȘCĂÍ, fleșcăiesc, vb. IV. 1. Intranz. A produce zgomot umblînd prin noroi, prin apă etc. Sutele de picioare fleșcăiau în noroi. DUMITRIU, B. F. 68. În șanțuri era tăcere. Numai pașii sentinelelor nevăzute fleșcăiau prin noroi. SADOVEANU, O. VI 76. Ciubotele pline de apă fleșcăiau la fiecare călcătură. DUNĂREANU, CH. 116. 2. Refl. A se înmuia; (despre oameni) a se moleși. Ce te-ai fleșcăit așa?

A SE FLEȘCĂÍ mă ~iésc intranz. 1) A deveni moale; a se înmuia. 2) fig. (despre persoane) A-și pierde vigoarea, vlaga; a se moleși. /fleașc + suf. ~ăi

A FLEȘCĂÍ ~iésc intranz. A produce un zgomot specific, umblând prin fleașcă. /fleașc + suf. ~ăi

fleșcăì v. 1. a se moleși; 2. a se vesteji.

fleșcăĭésc v. tr. (d. fleașcă). Moleșesc, cofleșesc. V. refl. Obrajiĭ i s’aŭ fleșcăit, poamele s’aŭ fleșcăit de zdruncinăturile căruțeĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fleșcăí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fleșcăiésc, imperf. 3 sg. fleșcăiá; conj. prez. 3 să fleșcăiáscă

fleșcăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fleșcăiésc, imperf. 3 sg. fleșcăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. fleșcăiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FLEȘCĂÍ vb. v. moleși, muia, vlăgui.

FLEȘCĂÍ vb. v. terciui.

fleșcăi vb. v. MOLEȘI. MUIA. VLĂGUI.

FLEȘCĂI vb. a se muia, a se terciul, (pop.) a se cofleși, a se coleși. (Fructele s-au ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

fleșcăí, fleșcăiesc, vb. refl. – 1. A se face fleașcă, a se uda. 2. A se muia, a se lăsa. – Din fleașc + suf. -ăi (DEX, MDA); din fleașcă (Scriban).

Intrare: fleșcăire
fleșcăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fleșcăire
  • fleșcăirea
plural
  • fleșcăiri
  • fleșcăirile
genitiv-dativ singular
  • fleșcăiri
  • fleșcăirii
plural
  • fleșcăiri
  • fleșcăirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: fleșcăi
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fleșcăi
  • fleșcăire
  • fleșcăit
  • fleșcăitu‑
  • fleșcăind
  • fleșcăindu‑
 singular plural
  • fleșcăiește
  • fleșcăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fleșcăiesc
 (să)
  • fleșcăiesc
  • fleșcăiam
  • fleșcăii
  • fleșcăisem
a II-a (tu)
  • fleșcăiești
 (să)
  • fleșcăiești
  • fleșcăiai
  • fleșcăiși
  • fleșcăiseși
a III-a (el, ea)
  • fleșcăiește
 (să)
  • fleșcăiască
  • fleșcăia
  • fleșcăi
  • fleșcăise
plural I (noi)
  • fleșcăim
 (să)
  • fleșcăim
  • fleșcăiam
  • fleșcăirăm
  • fleșcăiserăm
  • fleșcăisem
a II-a (voi)
  • fleșcăiți
 (să)
  • fleșcăiți
  • fleșcăiați
  • fleșcăirăți
  • fleșcăiserăți
  • fleșcăiseți
a III-a (ei, ele)
  • fleșcăiesc
 (să)
  • fleșcăiască
  • fleșcăiau
  • fleșcăiră
  • fleșcăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fleșcăi

  • 1. intranzitiv A produce un zgomot caracteristic umblând prin noroi, prin apă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Sutele de picioare fleșcăiau în noroi. DUMITRIU, B. F. 68.
      surse: DLRLC
    • În șanțuri era tăcere. Numai pașii sentinelelor nevăzute fleșcăiau prin noroi. SADOVEANU, O. VI 76.
      surse: DLRLC
    • Ciubotele pline de apă fleșcăiau la fiecare călcătură. DUNĂREANU, CH. 116.
      surse: DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre fructe) A se muia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cofleși coleși muia terciui înmuia

etimologie:

  • Fleașc + sufix -ăi.
    surse: DEX '98 DEX '09