2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FIRIZ, firize, s. n. (Reg.) Fierăstrău de mână. [Pl. și: firizuri.Var.: firez s. n.] – Din magh. fürész.

firiz sn [At: ANON. CAR. / V: ~rez, (reg) hi~ / Pl: ~e, ~uri / E: mg füresz] (Reg) 1 Ferăstrău de mână Si: chimilioară, corzar. 2 (Îf firez) Ferăstrău mic, cu pânză foarte subțire, cu care se taie scândurile subțiri, pentru a confecționa cutii, rame etc.

FIRIZ, firize, s. n. (Reg.) Ferăstrău de mână. [Pl. și: firizuri.Var.: firez s. n.] – Din magh. fürész.

FIRIZ s. n. (Ban.) Ferăstrău. Firiz. Serra. AC, 339. Etimologie: magh. fürész. Vezi și firazeu. Cf. f i r a z e u.

FIREZ s. n. v. firiz.

FIREZ, fireze, s. n. (Regional) Ferăstrău de mînă. Încovoiați în fireze, stînjenarii culcau pădurile. VINTILĂ, O. 26.

firéz (Trans. Ban.) și firíz (Olt. Munt. Buc.) n., pl. e și urĭ (ung. füresz). Fĭerăstrăŭ (mare saŭ mic: cordar, beschie, joagăr).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

firiz (reg.) s. n., pl. firize

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

firiz, firezuri, s.n. (firez). – (reg.) Ferăstrău de mână: „Eu îmi iau și firezu, / Și barda și sfredelu” (Papahagi, 1925: 339). – Din magh. fűrész „ferăstrău” (< germ. Führsäge) (Scriban, DEX, MDA).

firez, -uri, s.n. (firiz). – Ferăstrău de mână. – Din magh. fűrész „ferăstrău” (< germ. Führsäge).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FIRIZ subst. < din magh. (DLR) „fierăstrăiaș” 1. Firiz, Firezi tt. 2. Firizan b., olt. Hiriza zis și Iriza (AO XX 145). 4. Hirizan (16 B IV 452); cf. Herezan post. (17 B II 159).

Intrare: Firiz
Firiz nume propriu
nume propriu (I3)
  • Firiz
Intrare: firiz
firiz (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firiz
  • firizul
  • firizu‑
plural
  • firize
  • firizele
genitiv-dativ singular
  • firiz
  • firizului
plural
  • firize
  • firizelor
vocativ singular
plural
firez (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firez
  • firezul
  • firezu‑
plural
  • firezuri
  • firezurile
genitiv-dativ singular
  • firez
  • firezului
plural
  • firezuri
  • firezurilor
vocativ singular
plural
firez (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firez
  • firezul
  • firezu‑
plural
  • fireze
  • firezele
genitiv-dativ singular
  • firez
  • firezului
plural
  • fireze
  • firezelor
vocativ singular
plural
firiz (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • firiz
  • firizul
  • firizu‑
plural
  • firizuri
  • firizurile
genitiv-dativ singular
  • firiz
  • firizului
plural
  • firizuri
  • firizurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

firiz, firizesubstantiv neutru

  • 1. regional Fierăstrău de mână. DEX '09 DLRLC
    sinonime: fierăstrău
    • format_quote Încovoiați în fireze, stînjenarii culcau pădurile. VINTILĂ, O. 26. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.