FINISOR, -OARE, finisori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în operațiile de finisare. 2. S. n. Mașină care se folosește pentru executarea îmbrăcămintei de asfalt sau de beton a șoselelor. – Din fr. finisseur.

finisor, ~oare [At: IONESCU-MUSCEL. FIL. 478 / Pl: ~i, ~oare / E: fr finisseur] 1 smf Muncitor specializat în operații de finisare (1). 2 sn Mașină utilizată pentru distribuirea, bătătorirea și nivelarea stratului de beton la executarea șoselelor.

FINISOR, -OARE, finisori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în operațiile de finisare. 2. S. n. Mașină care se folosește pentru executarea îmbrăcămintei de asfalt sau de beton a șoselelor. – Din fr. finisseur.

FINISOR¹, finisoare, s. n. Mașină care se folosește la executarea șoselelor, pentru distribuirea, bătătorirea și nivelarea stratului de beton.

FINISOR², -OARE, finisori, -oare s. m. și f. Muncitor specialist în operațiile de finisaj. Finisor în industria hîrtiei.

FINISOR, -OARE s.m. și f. Muncitor specialist în operațiile de finisaj. [< fr. finisseur].

FINISOR s.n. Mașină folosită pentru distribuirea, bătătorirea și nivelarea stratului de beton la executarea șoselelor. [După fr. finisseuse].

FINISOR, -OARE I. s. m. f. muncitor specialist în operații de finizaj. II. s. n. mașină de finisat stratul de uzură al șoselelor. (< fr. finisseur)

FINISOR² ~oare, (~ori, ~oare) m. și f. Muncitor specializat în operații de finisare. /<fr. finisseur

FINISOR¹ ~oare n. Mașină folosită la construcțiile rutiere pentru executarea diferitelor operații (distribuirea, bătătorirea și nivelarea materialelor pe suprafața șoselei). /<fr. finisseur

finișor sm [At: TEODORESCU, P. P. 271 / Pl: ~i / E: fin² + -ișor] 1-2 (Șhp) Fin² (tânăr) Si: finic³ (1-2), finicel (1-2), finiț (1-2), finuc (1-2), finuț (1-2). 3 Copil în raport cu nașii săi de botez Si: finic³ (3), finicel (3), finit (3), finuc (3), finuț (3).

FINIȘOR sm. dim. FIN¹: ~ul ți-e bine, gras și rotund ca un pepene Br. -VN..

FINIȘOR, finișori, s. m. (Rar) Diminutiv al lui fin. Ie-ți finișorul de mînă Și cu fina dempreună, De-nvîrtiți o horă bună. TEODORESCU, P. P. 271.

finisor-asamblator s. m. ◊ „Printre astfel de meserii se numără: bobinator de mașini electrice rotative, montator aparatură optică, prelucrător fire și fibre sintetice, finisor-asamblator de obiecte din mase plastice, administrator de hotel, peisagist-floricultor etc.” R.l. 7 VIII 75 p. 3 (din finisor + asamblator)

finisor-spălător s. m. ◊ „Întreprinderea Integrată de Lână Constanța primește înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă, la următoarele meserii: finisori-spălători [...]” Dobrogea 7 VIII 73 p. 4 (din finisor + spălător)

finisor¹ (mașină) s. n., pl. finisoare

finisor² (persoană) s. m., pl. finisori

finisor¹ (persoană) s. m., pl. finisori

finisor² (mașină) s. n., pl. finisoare

finisor (mașină) s. n., pl. finisoare

finisor (persoană) s. m., pl. finisori

finisor