7 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

fil1 sm [At: CANTEMIR, IST. 243 / Pl: 11 / E: tc fil cf fildeș] (Înv) Elefant.

-fil2 [At: DN3 / E: fr -phil, it -filo] Element secund de compunere savantă cu semnificația: 1 Prieten. 2 Amator. 3 Iubitor.

-FIL3 Element secund de compunere savantă cu semnificația „prieten”, „amator”, „iubitor”. [< fr. -phil, it. -filo, cf. gr. philos].

-FÍL5, -FÍLĂ2, elem. v. filo3-.

FIL1 s. m. Monedă divizionară, a mia parte dintr-un dolar în Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Irak, Iordania și Kuweit, respectiv a suta parte dintr-un riyal în Yemen. (cf. engl., fr. fil < arab. fals, fils < lat. follis = foale, poșetă (de piele), ban) [și MW]

2) *-fil, -ă (vgr. philos, amic). Sufix adjectival care înseamnă „ĭubitor de”: bibliofil, galofil, germanofil. La Grecĭ e și prefix, ca’n filelen, filantrop, filolog, filosof. Și rom. se zice filoromân, filogal. V. -filie.

1) fil m. (turc. ar. fil; ngr. fili, bg. sîrb. fil, alb. filĭ; sp. alfil. V. fildeș, pil 1). Sec. 18. Elefant.

*-man, -ă (din -maníe), sufix care înseamnă „ĭubitor exagerat de”: biblioman, meloman. V. -fil, -fob.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fil (-li), s. m. – Elefant. – Var. pil. Mr. fil. Tc. (arab.) fil, din per. pîl (Meyer 100; Șeineanu, II, 171; Eguilaz 167), cf. alb. filj, sb., bg. fil, sp. alfil. Sec. XVII, înv. Cf. fildeș.

fil (-li) s. m. Elefant. – Var. pil. Mr. fil.Tc. (arab) fil, din per. pîl (Meyer 100; Șeineanu, II, 171; Eguilaz 167), cf. alb. filj, sb., bg. fil, sp. alfil. Sec. XVII, înv. Cf. fildeș. – [3360]


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

FIL-2, v. FILO-2.~antrop (v. -antrop), s. m. și f., persoană care face acte de filantropie; ~antropie (v. -antropie), s. f., acțiune de binefacere în folosul celor lipsiți de mijloace de trai.

-FIL2 (-FILĂ) „frunză, foaie, foliolă”. ◊ gr. phyllon „foaie, frunză” > fr. -phylle, germ. -phill. engl. id. > rom. -fil și -filă.

-FIL1 „iubitor de, care preferă, care prezintă afinitate pentru, care crește pe”. ◊ gr. philos „prieten, iubitor” > fr. -phile, germ. -phil, engl. -phil și -phile, it. -filo > rom. -fil.

FIL-1, v. FILO-1.~odiu (v. -odiu), s. n., pețiol dilatat care îndeplinește funcțiile unei lamine foliare.

Intrare: fil (pref. - frunză)
fil1 (pref. - frunză)
prefix (I7-P)
  • fil
Intrare: fil (pref. - iubitor)
fil3 (pref. - iubitor)
prefix (I7-P)
  • fil
Intrare: fil (pref. - rasă)
fil2 (pref. - rasă)
prefix (I7-P)
  • fil
Intrare: fil (subst. - elefant)
fil1 (subst. - elefant) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fil
  • filul
  • filu‑
plural
  • fili
  • filii
genitiv-dativ singular
  • fil
  • filului
plural
  • fili
  • fililor
vocativ singular
plural
Intrare: fil (subst. - monedă)
fil2 (subst. - monedă) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fil
  • filul
  • filu‑
plural
  • fili
  • filii
genitiv-dativ singular
  • fil
  • filului
plural
  • fili
  • fililor
vocativ singular
plural
Intrare: fil (suf. - frunză)
fil2 (suf. - frunză)
sufix (I7-S)
  • fil
Intrare: fil (suf. - iubitor)
fil1 (suf. - iubitor)
sufix (I7-S)
  • fil
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)