3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FASONÁT1 s. n. Fasonare. – V. fasona.

FASONÁT1 s. n. Fasonare. – V. fasona.

FASONÁT2, -Ă, fasonați, -te, adj. (Despre obiecte) Căruia i s-a dat, care a căpătat o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Fam.) Care face nazuri, fasoane. – V. fasona.

FASONÁT2, -Ă, fasonați, -te, adj. (Despre obiecte) Căruia i s-a dat, care a căpătat o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Fam.) Care face nazuri, fasoane. – V. fasona.

fasonat2, ~ă [At: KLOPȘTOCK, F. 289 / Pl: ~ați, ~e / E: fasona] 1 (D. obiecte) Căruia i s-a dat o anumită formă, prin prelucrare. 2 (Fig; rar; d. caracterul, personalitatea cuiva) Format într-un anumit spirit. 3 (Sil; d. copacii doborâți) Care este prelucrat și clasat. 4 (Hor; d. puieți, viță de vie) Ale cărui ramuri și rădăcini au fost scurtate. 5 (Fig; fam) Care face nazuri.

fasonat1 sns [At: LTR / E: fasona] 1-3 (Rar) Fasonare (1-3). 4 (Hor; șîs ~ul puieților) Fasonare (4).

FASONÁT1 s. n. sg. Fasonare. Fasonatul oțelului.Fasonatul puieților = operația reducerii rădăcinilor și a lăstarilor unui puiet în vederea plantării.

FASONÁT2, -Ă, fasonați, -te, adj. (Despre lucruri) Care a primit, căruia i s-a dat o anumită formă. Fier fasonat. Lemn fasonat.

FASONÁT s.n. Fasonare. ◊ Fasonatul puieților = operația de reducere a rădăcinilor și a lăstarilor puieților în vederea plantării. [< fasona].

FASONÁT, -Ă adj. Care a suferit operația de fasonare; care are o anumită formă, croială. [< fr. façonné].

FASONÁT s. n. fasonare. (< fasona)

FASONÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A FASONA. 2) fig. fam. (despre oameni) Care face fasoane; mofturos; năzuros; capricios. /v. a fasona

FASONÁ, fasonez, vb. I. Tranz. A da unui obiect o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Rar) A forma, a modela caracterul, personalitatea etc. cuiva. – Din fr. façonner.

FASONÁ, fasonez, vb. I. Tranz. A da unui obiect o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare). ♦ Fig. (Rar) A forma, a modela caracterul, personalitatea etc. cuiva. – Din fr. façonner.

fasona vt [At: IONESCU, M. 687 / Pzi: ~nez / E: fr faconner] 1 A da unui obiect o anumită formă. 2 (Fig; rar) A modela caracterul, personalitatea etc. cuiva. 3-4 A efectua operațiile de fasonare (3-4).

FASONÁ, fasonez, vb. I. Tranz. 1. A da o anumită formă unui lucru. V. fason (1). Perfecționarea industriei indigene cere... a introduce progresele maeștrilor și a meșteșugurilor celor care fasonează mai iute materiile primare. I. IONESCU, M. 687. ◊ (Poetic) Dunărea roade, mănîncă malurile albiei sale, cuplează, fasonează, modifică forma scoarței pămîntului pe unde trece. BART, E. 124. 2. Fig. (Rar) A forma caracterul, personalitatea cuiva. Analizînd pe artist din punctul de vedere fiziologic, psihologic, moral etc., vom da de mediul înconjurător, care a fasonat pe artist. GHEREA, ST. CR. II 11.

FASONÁ vb. I. tr. 1. A da formă, fason unui lucru. 2. (Fig.) A modela caracterul cuiva. [< fr. façonner].

FASONÁ vb. tr. 1. a da o anumită formă unui lucru. ◊ a prelucra prin deformare plastică un material, în vederea realizării unui obiect de o anumită formă. 2. (fig.) a modela caracterul cuiva. (< fr. façonner)

A FASONÁ ~éz tranz. 1) (obiecte) A aduce în concordanță cu un fason; a face să capete (prin prelucrare) o anumită formă; a modela. 2) rar (caractere, firi, individualități etc.) A supune unei influențe dirijate (pentru a modifica); a modela. /<fr. façonner

fasonà v. 1. a da un fason, o formă particulară; 2. fig. a forma spiritul.

*fasonéz v. tr. (fr. façonner). Formez, daŭ formă elegantă, cĭoplesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arată toate definițiile

Intrare: fasonat (adj.)
fasonat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fasonat
  • fasonatul
  • fasonatu‑
  • fasona
  • fasonata
plural
  • fasonați
  • fasonații
  • fasonate
  • fasonatele
genitiv-dativ singular
  • fasonat
  • fasonatului
  • fasonate
  • fasonatei
plural
  • fasonați
  • fasonaților
  • fasonate
  • fasonatelor
vocativ singular
plural
Intrare: fasonat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fasonat
  • fasonatul
  • fasonatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fasonat
  • fasonatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: fasona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fasona
  • fasonare
  • fasonat
  • fasonatu‑
  • fasonând
  • fasonându‑
singular plural
  • fasonea
  • fasonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fasonez
(să)
  • fasonez
  • fasonam
  • fasonai
  • fasonasem
a II-a (tu)
  • fasonezi
(să)
  • fasonezi
  • fasonai
  • fasonași
  • fasonaseși
a III-a (el, ea)
  • fasonea
(să)
  • fasoneze
  • fasona
  • fasonă
  • fasonase
plural I (noi)
  • fasonăm
(să)
  • fasonăm
  • fasonam
  • fasonarăm
  • fasonaserăm
  • fasonasem
a II-a (voi)
  • fasonați
(să)
  • fasonați
  • fasonați
  • fasonarăți
  • fasonaserăți
  • fasonaseți
a III-a (ei, ele)
  • fasonea
(să)
  • fasoneze
  • fasonau
  • fasona
  • fasonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

fasonat (adj.)

  • 1. (Despre obiecte) Căruia i s-a dat, care a căpătat o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: modelat attach_file un exemplu
    exemple
    • Fier fasonat. Lemn fasonat.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat familiar Care face nazuri, fasoane.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

etimologie:

fasonat (s.n.)

  • surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Fasonatul oțelului.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Fasonatul puieților = operația reducerii rădăcinilor și a lăstarilor unui puiet în vederea plantării.
      surse: DLRLC DN

etimologie:

  • vezi fasona
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

fasona

  • 1. A da unui obiect o anumită formă (în urma unui proces de prelucrare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Perfecționarea industriei indigene cere... a introduce progresele maeștrilor și a meșteșugurilor celor care fasonează mai iute materiile primare. I. IONESCU, M. 687.
      surse: DLRLC
    • poetic Dunărea roade, mănîncă malurile albiei sale, cuplează, fasonează, modifică forma scoarței pămîntului pe unde trece. BART, E. 124.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat rar A forma, a modela caracterul, personalitatea etc. cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: forma modela attach_file un exemplu
      exemple
      • Analizînd pe artist din punctul de vedere fiziologic, psihologic, moral etc., vom da de mediul înconjurător, care a fasonat pe artist. GHEREA, ST. CR. II 11.
        surse: DLRLC

etimologie: