2 intrări

18 definiții

din care

Explicative DEX

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. [Var.: foraș s. n.] – Din tc. faraș.

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. [Var.: foraș s. n.] – Din tc. faraș.

FORAȘ s. n. v. făraș.

FORAȘ s. n. v. făraș.

făraj sn vz făraș

făraș sn [At: (a. 1800) TARIF, ap. ȘIO / V: (înv) ~aj, foraș / Pl: ~e / E: tc faraş] 1 Obiect casnic în formă de lopată cu coada scurtă, în care se mătură gunoiul. 2 (Îe) A aduna (sau a lua) (pe cineva) cu ~ul A bate pe cineva foarte tare.

foraș sn vz făraș

FĂRAȘ (pl. -așe) sn. Lopățică în care se strînge gunoiul după ce se mătură (🖼 2042) [tc.].

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată de metal cu coadă scurtă, în care se strînge cu mătura gunoiul.

FĂRAȘ ~e n. Obiect de uz casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul sau cu care se scoate jăraticul. /<turc. faraș

făraș n. lopățică de strâns gunoiu: fărașe de tinichea. [Turc. FARAȘ].

faráș n., pl. e (turc. faraš; ngr. farási). Lopățică maĭ mare cu coadă scurtă de strîns gunoĭu din casă orĭ de pe stradă. – Și făraș.

făráș, V. faraș.

Ortografice DOOM

făraș s. n., pl. fărașe

făraș s. n., pl. fărașe

făraș s. n., pl. fărașe

făraș, pl. fărașe

Etimologice

făraș (fărașe), s. n. – Obiect casnic în care se strînge cu mătura gunoiul. – Mr. fărașe, megl. frașă. Tc. faraș (Șeineanu, II, 168; Ronzevalle 123), cf. ngr. φαρασι, bg. faraš.

Argou

a face pe cineva făraș expr. a bate foarte tare (pe cineva).

a fi pus pe făraș / pe liber expr. a fi dat afară, a fi concediat.

Intrare: faraș
faraș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: făraș
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făraș
  • fărașul
  • fărașu‑
plural
  • fărașe
  • fărașele
genitiv-dativ singular
  • făraș
  • fărașului
plural
  • fărașe
  • fărașelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foraș
  • forașul
  • forașu‑
plural
  • forașe
  • forașele
genitiv-dativ singular
  • foraș
  • forașului
plural
  • forașe
  • forașelor
vocativ singular
plural
făraj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

făraș, fărașesubstantiv neutru

  • 1. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.