opțiuni
  • info

17 definiții pentru făraș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. [Var.: foraș s. n.] – Din tc. faraș.

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. [Var.: foraș s. n.] – Din tc. faraș.

făraș sn [At: (a. 1800) TARIF, ap. ȘIO / V: (înv) ~aj, foraș / Pl: ~e / E: tc faraş] 1 Obiect casnic în formă de lopată cu coada scurtă, în care se mătură gunoiul. 2 (Îe) A aduna (sau a lua) (pe cineva) cu ~ul A bate pe cineva foarte tare.

FĂRAȘ, fărașe, s. n. Obiect casnic în formă de lopată de metal cu coadă scurtă, în care se strînge cu mătura gunoiul.

FĂRAȘ ~e n. Obiect de uz casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul sau cu care se scoate jăraticul. /<turc. faraș

făraș n. lopățică de strâns gunoiu: fărașe de tinichea. [Turc. FARAȘ].

făráș, V. faraș.

FORAȘ s. n. v. făraș.

făraj sn vz făraș

foraș sn vz făraș

faráș n., pl. e (turc. faraš; ngr. farási). Lopățică maĭ mare cu coadă scurtă de strîns gunoĭu din casă orĭ de pe stradă. – Și făraș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

făraș s. n., pl. fărașe

făraș s. n., pl. fărașe

făraș s. n., pl. fărașe

făraș, pl. fărașe

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

făraș (fărașe), s. n. – Obiect casnic în care se strînge cu mătura gunoiul. – Mr. fărașe, megl. frașă. Tc. faraș (Șeineanu, II, 168; Ronzevalle 123), cf. ngr. φαρασι, bg. faraš.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face pe cineva făraș expr. a bate foarte tare (pe cineva).

a fi pus pe făraș / pe liber expr. a fi dat afară, a fi concediat.

Intrare: făraș
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făraș
  • fărașul
  • fărașu‑
plural
  • fărașe
  • fărașele
genitiv-dativ singular
  • făraș
  • fărașului
plural
  • fărașe
  • fărașelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foraș
  • forașul
  • forașu‑
plural
  • forașe
  • forașele
genitiv-dativ singular
  • foraș
  • forașului
plural
  • forașe
  • forașelor
vocativ singular —
plural —
făraj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

făraș, fărașesubstantiv neutru

  • 1. Obiect casnic în formă de lopată cu coadă scurtă, în care se adună cu mătura gunoiul, se strânge jarul etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.