16 definiții pentru falsitate falșitate

FALSITÁTE s. f. 1. Caracterul a ceea ce este fals, mincinos, neautentic; lipsă de adevăr. 2. Atitudine, comportare fățarnică; ipocrizie, fățărnicie, prefăcătorie. [Var.: (pop.) falșitáte s. f.] – Din it. falsità, lat. falsitas, -atis.

FALSITÁTE s. f. 1. Caracterul a ceea ce este fals, mincinos, neautentic; lipsă de adevăr. 2. Atitudine, comportare fățarnică; ipocrizie, fățărnicie, prefăcătorie. [Var.: (pop.) falșitáte s. f.] – Din it. falsità, lat. falsitas, -atis.

FALSITÁTE s. f. 1. Netemeinicie, lipsă de adevăr, minciună. S-a dovedit falsitatea afirmațiilor lui. 2. Atitudine fățarnică; ipocrizie, prefăcătorie, fățărnicie. Purtarea lui dovedește falsitate. – Variantă: falșitáte s. f.

falsitáte s. f., g.-d. art. falsitắții

falsitáte s. f., g.-d. art. falsității

FALSITÁTE s. 1. inexactitate, neadevăr, neexactitate, netemeinicie. (~ unei afirmații.) 2. v. ipocrizie.

FALSITÁTE s.f. 1. Neadevăr, netemeinicie. 2. Fățărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. [Var. falșitate s.f. / cf. lat. falsitas, it. falsità, fr. fausseté].

FALSITÁTE s. f. 1. lipsă de adevăr; netemeinicie. 2. atitudine, comportare fățarnică; ipocrizie, prefăcătorie. (< it. falsità, lat. falsitas)

FALSITÁTE f. 1) Caracter fals; însușirea de a fi fals. 2) Comportare lipsită de sinceritate; fățărnicie; ipocrizie; duplicitate. /<it. falsita, lat. falsitas, ~atis

falsitate f. 1. caracterul lucrului fals; 2. fig. prefacere fățarnică.

*falsitáte f. (lat. fálsitas, -átis). Caracteru de a fi fals: om de o mare falsitate.

FALȘITÁTE s. f. v. falsitate.

FALȘITÁTE s. f. v. falsitate.

FALȘITÁTE s. f. v. falsitate.

FALȘITÁTE s.f. v. falsitate.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

FALSITÁTE s. 1. inexactitate, neadevăr, neexactitate, netemeinicie. (~ unei afirmații.) 2. duplicitate, fățărnicie, ipocrizie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleșug, (livr.) fariseísm, machiavelísm, tartuferíe, tartufísm, (rar și fam.) machiaverlî́c, (înv.) fățăríe, prefăcánie, prefăcătúră, proclețíe, (fig.) iezuitísm, mascarádă. (A fost demascată ~ lui.)

Intrare: falsitate
falsitate
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular falsitate falsitatea
plural
genitiv-dativ singular falsități falsității
plural
vocativ singular
plural
falșitate
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular falșitate falșitatea
plural
genitiv-dativ singular falșități falșității
plural
vocativ singular
plural