2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
fabuláte s.n. pl. (lit.) Specii ale legendei în care relatarea nu se face din experiența personală, ca în memorate, ci se povestesc întîmplări auzite de la alții, în legătură cu tradiții, credințe, obiceiuri. • /cf. engl. fabulate „a fabula, a spune cîte în lună și în stele, a îndruga minciuni”.
FABULA, fabulez, vb. I. Tranz. A imagina fapte, întâmplări etc. prezentându-le drept reale sau posibile; p. ext. a minți. – Din fr. fabuler.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FABULA vb. I. tr. A construi fabulații, a povesti întîmplări fantastice, imaginare. [< fr. fabuler].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A FABULA ~ez tranz. A inventa scurte povestiri alegorice, folosind procedeul personificării. /<fr. fabuler
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
fabula vb., ind. prez. 1 sg. fabulez, 3 sg. și pl. fabulează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
FABULA vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N90) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
fabula, fabulezverb
- 1. A imagina fapte, întâmplări etc. prezentându-le drept reale sau posibile. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Minți. DEX '09 DEX '98sinonime: minți
-
etimologie:
- fabuler DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.