11 definiții pentru făgădău


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

făgădău sn [At: ȚIGHINDEAL, F. 184/5 / V: (Mar) fogod~ / E: mg fogadό] (Reg) 1 Han. 2 Cârciumă.

FĂGĂDẮU, făgădaie, s. n. (Reg.) Han; ospătărie, cârciumă. – Din magh. fogadó.

FĂGĂDẮU, făgădaie, s. n. (Reg.) Han; ospătărie, cârciumă. – Din magh. fogadó.

FĂGĂDẮU, făgădaie, s. n. (Regional) Han, ospătărie, cîrciumă. Tu umbli prin făgădaie, tu te bați cu bețivii. RETEGANUL, P. IV 24. Care-și mînă plugu rău, Trece p’îngă făgădău. ȘEZ. VII 162.

făgădău n. Tr. birt ordinar, ospătărie proastă: la umbră, la făgădău POP. [Ung. FOGADÓ].

făgădắŭ (Trans.) și fogădắŭ (Maram.) n., pl. ăĭe (ung. fogadó, han). Cîrcĭumă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

făgădắu (reg.) s. n., art. făgădắul; pl. făgădáie

făgădău s. n., art. făgădăul; pl. făgădáie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FĂGĂDĂU s. v. birt, han, ospătărie.

făgădău s. v. BIRT. HAN. OSPĂTĂRIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

făgădắu (făgădáie), s. f. – Cîrciumă. Mag. fogadó (DAR; Gáldi, Dict., 127). În Trans. și Maram.Der. făgădar, s. m. (cîrciumar), cu suf. -ar (după DAR, din mag. fogadós, cu schimbare de suf.); făgădăriță, s. f. (cîrciumăreasă). Cf. făgădui.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

făgădắu, făgădauă, (fogodău, fogădău), s.n. – (reg.) Cârciumă la drum de țară, unde călătorul poate înnopta; han. (Trans., Maram.). – Din magh. fogadó „han” (DA, Galdi, cf. DER; Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

Intrare: făgădău
făgădău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făgădău
  • făgădăul
  • făgădău‑
plural
  • făgădaie
  • făgădaiele
genitiv-dativ singular
  • făgădău
  • făgădăului
plural
  • făgădaie
  • făgădaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)