2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂCẮU, făcaie, s. n. Roată de moară cu fus vertical; p. ext. moară mică având o astfel de roată, folosită pe apele de munte. – Et. nec.

făcău1 s, ai [At: VAIDA / Pl: ? / E: mg fakό cf foacă] (Reg) 1-2 (Vită) de culoare galben-cenușiu. 3-4 (Vită) de culoare cărămizie.

făcău2 sn [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~caie / E: nct] (Pop) 1 (La moară) Arbore (20). 2 Roată de moară cu fus vertical. 3 Subansamblu format din arbore-roata morii. 4 Moară mică (întrebuințată pe apele de munte) având roata cu fusul vertical. 5 (Pgn) Râșniță. 6 (Îe) A dejuga de Ia moară la ~ A ajunge de la bine la (mai) rău. 7 Aripa morii de vânt. 8 Fiecare din scafele roții morii Si: căuș (29). 9 Băț (gros) cu care se amestecă lichidele dintr-un recipient.

FĂCẮU, făcaie, s. n. Roată de moară cu fus vertical; p. ext. moară mică (întrebuințată pe apele de munte) având o astfel de roată. – Et. nec.

FĂCẮU, făcaie, s. n. Roată de moară cu fus vertical. De sub făcău [apa] se scurgea în spumegai de sînge. GALACTION, O. I 44. Sînt secole de cînd țăranii din munte întrebuințează... pentru măcinatul grînelor, morile cu roate așezate de-a curmezișul (roate cu căușe sau făcaie). ODOBESCU, S. II 107. ♦ Moară mică, întrebuințată pe apele de munte, avînd o astfel de roată. Premiile expoziției regionale din Focșani... Mențiune onorabilă... pentru un făcău în miniatură. I. IONESCU, P. 555.

făcău n. 1. roata cu fusul vertical (la o moară de munte); 2. rășniță. [Origină necunoscută].

2) făcắŭ și focắŭ adj. m. (ung. fakó). Trans. Pămîntiŭ, întunecat, negricĭos: e cam focăŭ la față. Despre oĭ, cu lîna gălbuĭe întunecată.

1) făcắŭ n., pl. ăĭe (d. făc-ăluĭesc). Munt. La unele morĭ de apă, roata mișcătoare cu cupe cu tot și cu lemnu numit titirez. Moară mică. A ajunge de la moară la făcăŭ (saŭ la rîșniță), a ajunge din cal măgar, a decădea. V. cĭutură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

făcắu s. n., art. făcắul; pl. făcáie

făcău s. n., art. făcăul; pl. făcáie


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FĂCĂU s. v. blid, căuș, ciutură, cupă.

făcău s. v. BLID. CĂUȘ. CIUTURĂ. CUPĂ.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

făcău, făcáie, s.n. (reg.) 1. arborele, fusul unei pietre de moară. 2. fusul și roata morii. 3. aripa morii de vânt. 4. râșniță.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

FĂCĂU, S. (17 A IV 119); – Mihul (16 A II 87), < subst.

Intrare: făcău
substantiv neutru (N46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • făcău
  • făcăul
  • făcău‑
plural
  • făcaie
  • făcaiele
genitiv-dativ singular
  • făcău
  • făcăului
plural
  • făcaie
  • făcaielor
vocativ singular
plural
Intrare: Făcău
Făcău nume propriu
nume propriu (I3)
  • Făcău
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

făcău

  • 1. Roată de moară cu fus vertical.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • De sub făcău [apa] se scurgea în spumegai de sînge. GALACTION, O. I 44.
      surse: DLRLC
    • Sînt secole de cînd țăranii din munte întrebuințează... pentru măcinatul grînelor, morile cu roate așezate de-a curmezișul (roate cu căușe sau făcaie). ODOBESCU, S. II 107.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Moară mică având o astfel de roată, folosită pe apele de munte.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Premiile expoziției regionale din Focșani... Mențiune onorabilă... pentru un făcău în miniatură. I. IONESCU, P. 555.
        surse: DLRLC

etimologie: