2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXTAZIÉRE, extazieri, s. f. Faptul de a (se) extazia. [Pr.: -zi-e-] – V. extazia.

EXTAZIÉRE, extazieri, s. f. Faptul de a (se) extazia. [Pr.: -zi-e-] – V. extazia.

extaziere sf [At: NEGULICI / V: (înv) estasiare, estaziare / P: ~zi-e~ / Pl: ~ri / E: extazia] 1-2 Stare sau provocare a stării de exaltare Si: extaziat1 (1-2). 3-4 Stare sau provocare a stării de admirație sau de uimire, încântare etc Si: extaziat1 (3-4).

EXTAZIÉRE, extazieri, s. f. Faptul de a se extazia.

EXTAZIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) extazia și rezultatul ei; admirare puternică, cădere în extaz. [Pron. -zi-e-. / < extazia].

EXTAZIÁ, extaziez, vb. I. Tranz. și refl. A cuprinde sau a fi cuprins, stăpânit de extaz (2). [Pr.: -zi-a] – Din fr. (s’)extasier.

EXTAZIÁ, extaziez, vb. I. Tranz. și refl. A cuprinde sau a fi cuprins, stăpânit de extaz (2). [Pr.: -zi-a] – Din fr. (s’)extasier.

extazia vrt [At: NEGULICI / V: (înv) est~, ecst~ / P: ~zi-a / Pzi: ~iez / E: fr extasier] 1-2 A fi cuprins sau a face să fie cuprins de exaltare. 3-4 A fi cuprins sau a face să fie cuprins de admirație și uimire, încântare, entuziasm Vz minuna.

EXTAZIÁ, extaziez, vb. I. Refl. A fi cuprins de extaz, a fi stăpînit de un puternic sentiment de iubire sau admirație pe lîngă care celelalte sentimente și preocupări dispar aproape cu totul. Apoi odată, într-o dimineață, fereastra se deschidea și o vedea iar, parcă mai veselă și mai frumoasă decît totdeauna, ochii lui se extaziau ca de-o apoteoză, ca de-o explozie de lumină. VLAHUȚĂ, O. A. III 79. ◊ (Prin exagerare) Să ne extaziem pentru toge și pentru pitoresc este tot atît de vătămător pe cît de caraghios. GHEREA, ST. CR. I 105. Ei privesc mirați în toate părțile, se extaziază de toate nimicurile. VLAHUȚĂ, O. A. 291. – Pronunțat: -zi-a.

EXTAZIÁ vb. I. tr., refl. A cuprinde sau a fi cuprins, stăpânit de extaz, de un sentiment puternic de admirație. [Pron. -zi-a, p. i. 3,6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. / < fr. extasier].

EXTAZÍA vb. tr., refl. a cuprinde, a fi stăpânit de extaz (2). (< fr. /s’/extasier)

A EXTAZIÁ ~éz tranz. A face să se extazieze. [Sil. -zi-a] /<fr. extasier

A SE EXTAZIÁ mă ~éz intranz. A ajunge în stare de extaz; a cădea în extaz. /<fr. extasier

extazià (refl.) v. a fi răpit de admirațiune, a fi în extaz.

*extaziéz v. tr. (fr. extasier, vgr. ekstasiázo, îndemn la revoltă). Entusiazmez grozav. V. refl. Mă entusiazmez grozav, mă îmbăt de admirațiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

extaziere (-zi-e-) s. f., g.-d. art. extazierii; pl. extazieri

extaziére s. f. (sil. -zi-e-), g.-d. art. extaziérii; pl. extaziéri

extazia (a ~) (-zi-a) vb., ind. prez. 3 extaziază, 1 pl. extaziem (-zi-em); conj. prez. 3 să extazieze; ger. extaziind (-zi-ind)

extaziá vb. (sil. -zi-a), ind. prez. 1 sg. extaziéz, 3 sg. și pl. extaziáză, 1 pl. extaziém (sil. -zi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. extaziéze; ger. extaziínd (sil. -zi-ind)

extazia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. extaziază, 1 pl. extaziem, ger. extaziind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXTAZIERE s. adorare, adorație, extaz. (Stare de ~.)

EXTAZIÁ vb. a se minuna. (Se ~ în fața splendorilor naturii.)

EXTAZIA vb. a se minuna. (Se ~ în fața splendorilor naturii.)

Intrare: extaziere
extaziere substantiv feminin
  • silabație: -zi-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • extaziere
  • extazierea
plural
  • extazieri
  • extazierile
genitiv-dativ singular
  • extazieri
  • extazierii
plural
  • extazieri
  • extazierilor
vocativ singular
plural
estasiare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • estasiare
  • estasiarea
plural
  • estasieri
  • estasierile
genitiv-dativ singular
  • estasieri
  • estasierii
plural
  • estasieri
  • estasierilor
vocativ singular
plural
estaziare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • estaziare
  • estaziarea
plural
  • estazieri
  • estazierile
genitiv-dativ singular
  • estazieri
  • estazierii
plural
  • estazieri
  • estazierilor
vocativ singular
plural
estaziere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
extasiare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • extasiare
  • extasiarea
plural
  • extasieri
  • extasierile
genitiv-dativ singular
  • extasieri
  • extasierii
plural
  • extasieri
  • extasierilor
vocativ singular
plural
extasiere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: extazia
  • silabație: -zi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • extazia
  • extaziere
  • extaziat
  • extaziatu‑
  • extaziind
  • extaziindu‑
singular plural
  • extazia
  • extaziați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • extaziez
(să)
  • extaziez
  • extaziam
  • extaziai
  • extaziasem
a II-a (tu)
  • extaziezi
(să)
  • extaziezi
  • extaziai
  • extaziași
  • extaziaseși
a III-a (el, ea)
  • extazia
(să)
  • extazieze
  • extazia
  • extazie
  • extaziase
plural I (noi)
  • extaziem
(să)
  • extaziem
  • extaziam
  • extaziarăm
  • extaziaserăm
  • extaziasem
a II-a (voi)
  • extaziați
(să)
  • extaziați
  • extaziați
  • extaziarăți
  • extaziaserăți
  • extaziaseți
a III-a (ei, ele)
  • extazia
(să)
  • extazieze
  • extaziau
  • extazia
  • extaziaseră
estazia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

extaziere, extazierisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi extazia DEX '09 DEX '98 DN

extazia, extaziezverb

  • 1. A cuprinde sau a fi cuprins, stăpânit de extaz. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: minuna
    • format_quote Apoi odată, într-o dimineață, fereastra se deschidea și o vedea iar, parcă mai veselă și mai frumoasă decît totdeauna, ochii lui se extaziau ca de-o apoteoză, ca de-o explozie de lumină. VLAHUȚĂ, O. A. III 79. DLRLC
    • format_quote prin exagerare Să ne extaziem pentru toge și pentru pitoresc este tot atît de vătămător pe cît de caraghios. GHEREA, ST. CR. I 105. DLRLC
    • format_quote prin exagerare Ei privesc mirați în toate părțile, se extaziază de toate nimicurile. VLAHUȚĂ, O. A. 291. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.