3 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

expropriat2, ~ă [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esp~ / P: ~pri-at / Pl: ~ați, ~e / E: expropria] 1-4 smf, a (Persoană, teren, proprietate etc.) care a fost supus exproprierii (1-2).

expropriat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: expropria] 1-2 Expropriere (1-2).

EXPROPRIÁT, -Ă, expropriați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre bunuri) Care a fost luat prin expropriere. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a fost supusă exproprierii. [Pr.: -pri-at] – V. expropria.

EXPROPRIÁT, -Ă, expropriați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre bunuri) Care a fost luat prin expropriere. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a fost supusă exproprierii. [Pr.: -pri-at] – V. expropria.

EXPROPRIÁT, -Ă, expropriați, -te, adj. (Despre bunuri) Care a fost luat prin expropriere, care a fost supus exproprierii. Iată a venit vremea cînd se împart plugarilor și cele din urmă moșii expropriate. SADOVEANU, E. 27. ◊ (Despre persoane) Exploatatorii expropriați. – Pronunțat: -pri-at.

EXPROPRIÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care a fost supus exproprierii. [Cf. fr. exproprié].

EXPROPRIÁT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care a fost supus exproprierii. (< fr. exproprié)

EXPROPRIÁT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care a fost supusă exproprierii. /v. a expropria

EXPROPRIÁT1 ~tă (~ți, ~te) (despre un bun) Care a fost luat prin expropriere. /v. a expropria

espropriat, ~ă smf, a vz expropriat

expropria vt [At: NEGULICI / V: (înv) esp~, ~pia / P: ~pri-a / Pzi: ~iez / E: fr. exproprier] 1 (C. i. persoane fizice sau juridice) A deposeda pe cineva de o proprietate, de un bun, în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică. 2 (C. indică proprietăți, bunuri) A prelua de la cineva, în virtutea unei legi, pentru cauze de utilitate publică (cu despăgubire).

EXPROPRIÁ, expropriez, vb. I. Tranz. A trece o proprietate (teren, construcție) a unei persoane fizice sau juridice în proprietatea statului pentru nevoi de interes public (prin acordarea unei despăgubiri). [Pr.: -pri-a] – Din fr. exproprier.

EXPROPRIÁ, expropriez, vb. I. Tranz. A trece o proprietate (teren, construcție) a unei persoane fizice sau juridice în proprietatea statului pentru nevoi de interes public (prin acordarea unei despăgubiri). [Pr.: -pri-a] – Din fr. exproprier.

EXPROPRIÁ, expropriez, vb. I. Tranz. 1. (În orînduirile bazate pe exploatare) A deposeda pe producători de produsele muncii lor și de mijloacele lor de subzistență. După înfrîngerea lui Napoleon I... țărănimea e expropriată de pămînturile strămoșești. GHEREA, ST. CR. I 71. 2. (În perioada revoluției socialiste) A deposeda pe exploatatori de mijloacele de producție și de bunurile dobîndite prin exploatare (trecîndu-le pe seama statului) pentru a le reda în posesiunea celor ce muncesc. V. naționaliza. Mijloacele de producție în industrie au fost expropriate în 1948 și trecute în proprietatea întregului popor. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 73. 3. (Jur.) A trece un bun în proprietatea statului pentru necesități de interes obștesc (prin acordarea unei despăgubiri). Pentru construirea unei șosele au fost expropriate mai multe terenuri. – Pronunțat: -pri-a.

EXPROPRIÁ vb. I. tr. 1. (În orânduirile bazate pe exploatare) A deposeda prin violență sau prin mijloace economice de proprietatea asupra mijloacelor de producție. 2. (Jur.) A trece un bun în schimbul unei despăgubiri în proprietate publică. [Pron. -pri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. exproprier, cf. lat. ex – în afară, proprius – propriu].

EXPROPRIÁ vb. tr. a deposeda pe unul ori mai mulți proprietari de bunurile care le aparțin, cu sau fără plata unei despăgubiri, trecându-le în patrimoniul statului. (< fr. exproprier)

A EXPROPRIÁ ~éz tranz. (producători) A deposeda de produsele muncii și de mijloacele de producție. [Sil. ex-pro-pri-a] /<fr. exproprier

exproprià v. a priva pe cineva de proprietatea sa cu indemnizare, mai ales pentru cauză de utilitate publică.

*expropriéz v. tr. (fr. exproprier, d. lat. ex, afară din, și proprius, propriŭ). Privez pe cineva de proprietate despăgubindu-l, maĭ ales p. utilitate publică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

expropriát (-pro-pri-at) adj. m., s. m., pl. expropriáți; adj. f., s. f. expropriátă, pl. expropriáte

arată toate definițiile

Intrare: expropriat (adj.)
expropriat adjectiv
  • silabație: -pri-at
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expropriat
  • expropriatul
  • expropriatu‑
  • expropria
  • expropriata
plural
  • expropriați
  • expropriații
  • expropriate
  • expropriatele
genitiv-dativ singular
  • expropriat
  • expropriatului
  • expropriate
  • expropriatei
plural
  • expropriați
  • expropriaților
  • expropriate
  • expropriatelor
vocativ singular
plural
Intrare: expropriat (s.m.)
expropriat substantiv masculin
  • silabație: -pri-at
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expropriat
  • expropriatul
  • expropriatu‑
plural
  • expropriați
  • expropriații
genitiv-dativ singular
  • expropriat
  • expropriatului
plural
  • expropriați
  • expropriaților
vocativ singular
plural
espropriat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: expropria
  • silabație: -pri-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • expropria
  • expropriere
  • expropriat
  • expropriatu‑
  • expropriind
  • expropriindu‑
singular plural
  • expropria
  • expropriați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • expropriez
(să)
  • expropriez
  • expropriam
  • expropriai
  • expropriasem
a II-a (tu)
  • expropriezi
(să)
  • expropriezi
  • expropriai
  • expropriași
  • expropriaseși
a III-a (el, ea)
  • expropria
(să)
  • exproprieze
  • expropria
  • exproprie
  • expropriase
plural I (noi)
  • expropriem
(să)
  • expropriem
  • expropriam
  • expropriarăm
  • expropriaserăm
  • expropriasem
a II-a (voi)
  • expropriați
(să)
  • expropriați
  • expropriați
  • expropriarăți
  • expropriaserăți
  • expropriaseți
a III-a (ei, ele)
  • expropria
(să)
  • exproprieze
  • expropriau
  • expropria
  • expropriaseră
espropria
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
expropia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)