2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

explorare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~rări / E: explora] 1 Studiere minuțioasă a unor locuri, regiuni etc. de pe suprafața pământului cu scopul de a ajunge la o bună cunoaștere a lor Si: explorat1 (1), explorație (1), investigație. 2 (Glg) Cercetare amănunțită a unui teren cu scopul de a descoperi și a localiza zăcăminte sau roci utile Si: explorat1 (2), explorație (2), prospectare. 3 (Fig) Studiere temeinică a unei teme, a unui domeniu etc. Si: explorat1 (3), explorație (3). 4 (Med) Cercetare clinică sau de laborator a unui bolnav sau a unei părți bolnave a corpului în vederea diagnosticării unei boli Si: explorat1 (4), explorație (4). corectată

EXPLORÁRE, explorări, s. f. 1. Acțiunea de a explora și rezultatul ei; explorație. 2. Complex de cercetări geologice care, în funcție de obiectul studiat și obiectivul urmărit, are drept scop stabilirea limitelor, a condițiilor de zăcământ, precizarea structurii, a calității unui corp de substanță minerală utilă etc. 3. Examen clinic sau de laborator efectuat pentru stabilirea diagnosticului unei boli. – V. explora.

EXPLORÁRE, explorări, s. f. 1. Acțiunea de a explora și rezultatul ei; explorație. 2. Complex de cercetări geologice care, în funcție de obiectul studiat și obiectivul urmărit, are drept scop stabilirea limitelor, a condițiilor de zăcământ, precizarea structurii, a calității unui corp de substanță minerală utilă etc. 3. Examen clinic sau de laborator efectuat pentru stabilirea diagnosticului unei boli. – V. explora.

EXPLORÁRE,explorări, s. f. Acțiunea de a explora și rezultatul ei. Explorarea regiunilor polare.De o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea economică a țării va fi activitatea Comitetului geologic, care va executa lucrări de explorare geologică menite să dea o imagine clară a bogățiilor naturale ale țării. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 258. ◊ Fig. (Familiar, glumeț) După ce veneau ceva bomboane de bună sosire și atențiunea celor mari se îndrepta în alte părți, porneam cu fratele meu în explorare. GALACTION, O. I 328.

EXPLORÁRE s.f. Acțiunea de a explora și rezultatul ei; cercetare; explorație. [< explora].

explora vt [At: NEGULICI / V: (îvr) esp~ / Pzi: ~rez, (îvr) ~lor / E: fr explorer] 1 (C. i. țări, regiuni etc. necunoscute sau puțin cunoscute) A străbate cu scopul de a face descoperiri geografice, științifice etc. Si: a cerceta, a investiga, a observa. 2 (C. i. terenuri) A cerceta cu scopul de a descoperi și localiza zăcăminte sau roci utile Si: a prospecta. 3 (Fig; c. i. abstracte) A examina din toate punctele de vedere Si: a analiza, a cerceta, a studia. 4 (Med) A întreprinde o investigație (clinică sau de laborator).

EXPLORÁ, explorez, vb. I. Tranz. A cerceta o țară sau o regiune necunoscută sau puțin cunoscută, cu scopul de a face descoperiri sau studii științifice. ♦ A cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ. ♦ (Fam.) A cerceta, a căuta în... – Din fr. explorer, lat. explorare.

EXPLORÁ, explorez, vb. I. Tranz. A cerceta o țară sau o regiune necunoscută sau puțin cunoscută, cu scopul de a face descoperiri sau studii științifice. ♦ A cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ. ♦ (Fam.) A cerceta, a căuta în... – Din fr. explorer, lat. explorare.

EXPLORÁ, explorez, vb. I. Tranz. A cerceta o țară sau o regiune necunoscută ori puțin cunoscută, cu scopul de a face descoperiri sau cercetări științifice. ♦ (Familiar, glumeț) A cerceta, a căuta în... Cînd cel din urmă buzunar fu explorat fără izbîndă, colonelul Pavel Vardaru suspină cu o nemărginită milă pentru propriu-i destin. C. PETRESCU, Î. I 13.

EXPLORÁ vb. I. tr. 1. A cerceta o regiune necunoscută sau greu accesibilă, mai ales în scop științific. ♦ A cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ. 2. (Fam.) A cerceta, a căuta. [< fr. explorer, cf. lat. explorare – a examina].

EXPLORÁ vb. tr. 1. a cerceta o regiune necunoscută sau greu accesibilă, mai ales în scop științific. ◊ a cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ. ◊ (med.) a observa funcționarea unui organ cu ajutorul instrumentelor și aparatelor speciale. 2. (fam.) a cerceta atent. (< fr. explorer, lat. explorare)

A EXPLORÁ ~éz tranz. 1) (țări, ținuturi, regiuni necunoscute) A cerceta în scopuri științifice. 2) A analiza din toate punctele de vedere; a cerceta; a studia; a investiga. 3) (zăcăminte minerale) A cerceta pentru a determina posibilitățile de exploatare. /<fr. explorer, lat. explorare

explorà v. 1. a vizita, a străbate în toate sensurile; 2. fig. a examina cu îngrijire.

*explór și -éz, a v. tr. (lat. explóro, -áre V. deplor). Vizitez, mă duc să cercetez locurile: a explora un continent, o mare, un cîmp de luptă.

*explorațiúne f. (lat. explorátio, -ónis). Acțiunea de a explora. – Și -áție, dar ob. -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exploráre s. f., g.-d. art. explorắrii; pl. explorắri

exploráre s. f., g.-d. art. explorării; pl. explorări

explorá (a ~) vb., ind. prez. 3 exploreáză

explorá vb., ind. prez. 1 sg. exploréz, 3 sg. și pl. exploreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EXPLORÁRE s. v. analizare, analiză, cercetare, examen, examinare, investigare, investigație, studiere, studiu.

arată toate definițiile

Intrare: explorare
explorare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • explorare
  • explorarea
plural
  • explorări
  • explorările
genitiv-dativ singular
  • explorări
  • explorării
plural
  • explorări
  • explorărilor
vocativ singular
plural
Intrare: explora
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • explora
  • explorare
  • explorat
  • exploratu‑
  • explorând
  • explorându‑
singular plural
  • explorea
  • explorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • explorez
(să)
  • explorez
  • exploram
  • explorai
  • explorasem
a II-a (tu)
  • explorezi
(să)
  • explorezi
  • explorai
  • explorași
  • exploraseși
a III-a (el, ea)
  • explorea
(să)
  • exploreze
  • explora
  • exploră
  • explorase
plural I (noi)
  • explorăm
(să)
  • explorăm
  • exploram
  • explorarăm
  • exploraserăm
  • explorasem
a II-a (voi)
  • explorați
(să)
  • explorați
  • explorați
  • explorarăți
  • exploraserăți
  • exploraseți
a III-a (ei, ele)
  • explorea
(să)
  • exploreze
  • explorau
  • explora
  • exploraseră
esplora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)