17 definiții pentru exortație esortațiune essortațiune exhortație exhortațiune exortațiune

exortație sf [At: ARISTIA, PLUT. / V: ~iune, (rar) exho~, exhorațiune, esortațiune / Pl: ~ii / E: fr exhortation, lat exhortatio, -onis] (Liv) 1 Înflăcărare, îndemnare a unei persoane sau a unei colectivități (prin cuvinte) Si: (liv) exortare (1). 2 Cuvântare, discurs prin care se urmărește stârnirea unor sentimente, dezlănțuirea unor acțiuni etc. Si: (liv) exortare (2).

EXORTÁȚIE, exortații, s. f. (Livr.) Cuvântare, discurs prin care se urmărește dezlănțuirea unor sentimente, acțiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare, exortare. – Din lat. exhortatio, fr. exortation.

EXORTÁȚIE, exortații, s. f. (Livr.) Cuvântare, discurs prin care se urmărește stârnirea unor sentimente, dezlănțuirea unor acțiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare, exortare. – Din lat. exhortatio, fr. exhortation.

EXORTÁȚIE, exortații, s. f. (Livresc, învechit) Cuvîntare prin care cineva îndeamnă stăruitor o persoană sau un grup de persoane la o acțiune.

exortáție (livr.) (-ți-e) s. f., art. exortáția (-ți-a), g.-d. art. exortáției; pl. exortáții, art. exortáțiile (-ți-i-)

exortáție s. f. (sil. -ți-e), art. exortáția (sil. -ți-a), g.-d. art. exortáției; pl. exortáții, art. exortáțiile (sil. -ți-i-)

EXORTÁȚIE s.f. (Liv.) Cuvântare, discurs prin care se urmărește stârnirea unor sentimente, dezlănțuirea unor acțiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare. [Var. exhortație, exhortațiune, exortațiune s.f. / cf. fr. exhortation, lat. exhortatio].

EXORTÁȚIE s. f. discurs prin care se urmărește stârnirea unor sentimente, dezlănțuirea unor acțiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare. (< fr. exhortation, lat. exhortatio)

esortațiune sf vz exortație

essortațiune sf vz exortație

exhortație sf vz exortație

exhortațiune sf vz exortație

exortațiune sf vz exortație

EXHORTÁȚIE s.f. v. exortație.

EXHORTAȚIÚNE s.f. v. exortație.

EXORTAȚIÚNE s.f. v. exortație.

*exortațiúne f. (lat. exhortátio, -ónis). Rar. Îndemnare.

Intrare: exortație
exortație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exortație exortația
plural exortații exortațiile
genitiv-dativ singular exortații exortației
plural exortații exortațiilor
vocativ singular
plural
esortațiune
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
essortațiune
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
exhortație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exhortație exhortația
plural exhortații exhortațiile
genitiv-dativ singular exhortații exhortației
plural exhortații exhortațiilor
vocativ singular
plural
exhortațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exhortațiune exhortațiunea
plural exhortațiuni exhortațiunile
genitiv-dativ singular exhortațiuni exhortațiunii
plural exhortațiuni exhortațiunilor
vocativ singular
plural
exortațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular exortațiune exortațiunea
plural exortațiuni exortațiunile
genitiv-dativ singular exortațiuni exortațiunii
plural exortațiuni exortațiunilor
vocativ singular
plural