2 intrări

11 definiții

EXCORIÉRE, excorieri, s. f. Acțiunea de a (se) excoria și rezultatul ei; excoriație. [Pr.: -ri-e-] – V. excoria.

EXCORIÉRE, excorieri, s. f. Acțiunea de a (se) excoria și rezultatul ei; excoriație. [Pr.: -ri-e-] – V. excoria.

excoriére (-ri-e-) s. f., g.-d. art. excoriérii; pl. excoriéri

excoriére s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. excoriérii; pl. excoriéri

EXCORIÉRE s.f. Excoriație. [Pron. -ri-e-. / < excoria].

EXCORIÁ, pers. 3 excoriază, vb. I. Tranz. și refl. (Despre piele) A (se) jupui ușor. [Pr.: -ri-a] – Din fr. excorier, lat. excoriare.

EXCORIÁ, pers. 3 excoriază, vb. I. Tranz. și refl. (Despre piele) A (se) jupui ușor. [Pr.: -ri-a] – Din fr. excorier, lat. excoriare.

excoriá (a ~) (-ri-a) vb., ind. prez. 3 excoriáză, 1 pl. excoriém (-ri-em); conj. prez. 3 să excoriéze; ger. excoriínd (-ri-ind)

excoriá vb. (sil. -ri-a), ind. prez. 3 sg. și pl. excoriáză, 1 pl. excoriém (sil. -ri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. excoriéze; ger. excoriínd (sil. -ri-ind)

EXCORIÁ vb. I. tr., refl. (Despre piele) A (se) jupui ușor. [Pron. -ri-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. excorier, lat. excoriare].

EXCORIÁ vb. tr., refl. (despre piele) a (se) jupui ușor. (< fr. excorier, lat. excoriare)

Intrare: excoria
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) excoria excoriere excoriat excoriind singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea) excoria (să) excorieze excoria excorie excoriase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele) excoria (să) excorieze excoriau excoria excoriaseră
Intrare: excoriere
excoriere substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular excoriere excorierea
plural excorieri excorierile
genitiv-dativ singular excorieri excorierii
plural excorieri excorierilor
vocativ singular
plural