8 definiții pentru „exclusivitate”   declinări

EXCLUSIVITÁTE, exclusivități, s. f. Stare a două lucruri care se exclud între ele; situația, calitatea a ceea ce este exclusiv. ♦ Drept exclusiv la o acțiune. ◊ Loc. adv. În exclusivitate = cu excluderea tuturor celorlalți sau celorlalte; exclusiv. – Din fr. exclusivité.

EXCLUSIVITÁTE, exclusivități, s. f. Stare a două lucruri care se exclud între ele; situația, calitatea a ceea ce este exclusiv. ♦ Drept exclusiv la o acțiune. ◊ Loc. adv. În exclusivitate = cu excluderea tuturor celorlalți sau celorlalte; exclusiv. – Din fr. exclusivité.

EXCLUSIVITÁTE s. f. Starea a două lucruri care se exclud între ele. Raport de exclusivitate.Loc. adv. În exclusivitate = cu excluderea tuturor celorlalți. Banca de Stat deține în exclusivitate dreptul plăților în devize.

exclusivitáte s. f., g.-d. art. exclusivitắții; pl. exclusivitắți

exclusivitáte s. f., g.-d. art. exclusivității; pl. exclusivități

EXCLUSIVITÁTE s.f. Situația, calitatea a ceea ce este exclusiv. ♦ Drept exclusiv de a vinde, de a publica o carte, de a proiecta un film etc. ◊ În exclusivitate = cu excluderea tuturor celorlalți. [Cf. fr. exclusivité].

EXCLUSIVITÁTE ~ăți f. Caracter exclusiv. ◊ În ~ excluzând alte alternative. /<fr. exclusivité

*excluzivitáte f. Calitatea de a fi excluziv.