opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXACERBAT, -Ă, exacerbați, -te, adj. Intensificat, accentuat, exagerat. – V. exacerba.

exacerbat2, ~ă a [At: LM / Pl: ~ați, ~e / E: exacerba] (Liv) 1 Intensificat2. 2 Accentuat2. 3 (D. sentimente sau suferințe fizice) Exagerat2 (1). 4 (Liv; d. oameni) Exasperat2 (1).

exacerbat1 sn [At: MDA / Pl: ~uri / E: exacerba] (Liv; rar) 1-3 Exacerbare (1-3). 4 (Liv) Exasperare (1).

EXACERBAT, -Ă, exacerbați, -te, adj. (Livr.) Intensificat, accentuat, exagerat. – V. exacerba.

EXACERBAT, -Ă, exacerbați, -te, adj. (Franțuzism rar) Intensificat, accentuat.

EXACERBA, exacerbez, vb. I. Tranz. A intensifica, a accentua, a exagera sentimente, dureri etc. – Din fr. exacerber, lat. exacerbare,

exacerba vt [At: LM / Pzi: ~bez / E: fr exacerber, lat exacerbare] (Liv) 1 A intensifica o pasiune sau o suferință fizică. 2 A accentua. 3 A exagera un sentiment sau o suferință fizică. 4 (Liv; d. oameni) A exaspera (1).

EXACERBA, exacerbez, vb. I. Tranz. (Livr.) A intensifica, a accentua, a exagera sentimente, dureri etc. – Din fr. exacerber, lat. exacerbare.

EXACERBA, exacerbez, vb. I. Tranz. (Franțuzism rar; cu privire la dureri, sentimente etc.) A intensifica, a accentua.

EXACERBA vb. I. tr. (Liv.) A face mai violent; a întări, a intensifica (o durere, o pasiune etc.). [< fr. exacerber, cf. lat. exacerbare].

EXACERBA vb. tr. (despre dureri, senzații, sentimente) a intensifica, a accentua, a exagera. (< fr. exacerber, lat. exacerbare)

A EXACERBA ~ez tranz. rar (dureri, sentimente, pasiuni etc.) A aduce la paroxism; a intensifica în cel mai înalt grad. /<fr. exacerber, lat. exacerbare

*exacerbéz v. tr. (lat. exacerbare. V. acerb). Înăspresc, înrăĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

exacerba (a ~) (desp. e-xa-/ex-a-) vb., ind. prez. 1 sg. exacerbez, 3 exacerbează; conj. prez. 1 sg. să exacerbez, 3 să exacerbeze

!exacerba (a ~) (e-xa-/ex-a-) vb., ind. prez. 3 exacerbează

exacerba vb. (sil. mf. ex-), ind. prez. 1 sg. exacerbez, 3 sg. și pl. exacerbează

Intrare: exacerbat
exacerbat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exacerbat
  • exacerbatul
  • exacerbatu‑
  • exacerbată
  • exacerbata
plural
  • exacerbați
  • exacerbații
  • exacerbate
  • exacerbatele
genitiv-dativ singular
  • exacerbat
  • exacerbatului
  • exacerbate
  • exacerbatei
plural
  • exacerbați
  • exacerbaților
  • exacerbate
  • exacerbatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: exacerba
  • silabație: e-xa-, ex-a- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exacerba
  • exacerbare
  • exacerbat
  • exacerbatu‑
  • exacerbând
  • exacerbându‑
 singular plural
  • exacerbează
  • exacerbați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • exacerbez
 (să)
  • exacerbez
  • exacerbam
  • exacerbai
  • exacerbasem
a II-a (tu)
  • exacerbezi
 (să)
  • exacerbezi
  • exacerbai
  • exacerbași
  • exacerbaseși
a III-a (el, ea)
  • exacerbează
 (să)
  • exacerbeze
  • exacerba
  • exacerbă
  • exacerbase
plural I (noi)
  • exacerbăm
 (să)
  • exacerbăm
  • exacerbam
  • exacerbarăm
  • exacerbaserăm
  • exacerbasem
a II-a (voi)
  • exacerbați
 (să)
  • exacerbați
  • exacerbați
  • exacerbarăți
  • exacerbaserăți
  • exacerbaseți
a III-a (ei, ele)
  • exacerbează
 (să)
  • exacerbeze
  • exacerbau
  • exacerbară
  • exacerbaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

exacerbat, exacerbatăadjectiv

etimologie:
  • vezi exacerba DEX '98 DEX '09

exacerba, exacerbezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.