10 definiții pentru evlavios

EVLAVIÓS, -OÁSĂ, evlavioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de evlavie; cucernic. [Pr.: -vi-os] – Evlavie + suf. -os.

EVLAVIÓS, -OÁSĂ, evlavioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Stăpânit de evlavie; cucernic. [Pr.: -vi-os] – Evlavie + suf. -os.

EVLAVIÓS, -OÁSĂ, evlavioși, -oase, adj. Stăpînit de evlavie, pios, cucernic, religios. O satiră necruțătoare a papalității, a abuzurilor papale, a mijloacelor foarte puțin evlavioase de îmbogățire a clericilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 339, 4/6. Din păcate era și evlavios moș Nichifor și tare să mai temea să nu cadă sub blăstămul preoțesc. CREANGĂ, P. 110. – Pronunțat: -vi-os.

evlaviós (e-vla-vi-os) adj. m., pl. evlavióși; f. evlavioásă, pl. evlavioáse

evlaviós adj. m. (sil. e-vla-vi-os), pl. evlavióși; f. sg. evlavioásă, pl. evlavioáse

EVLAVIÓS adj. v. credincios.

EVLAVIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care respectă cu strictețe prescripțiile religiei; cuvios; cucernic; pios; religios. [Sil. -vi-os] /evlavie + suf. ~os

*evlaviós, -oásă adj. (d. evlavie). Plin de evlavie.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EVLAVIÓS adj. (BIS.) credincios, cucernic, cuvios, pios, preacredincios, religios, smerit, (franțuzism) devót, (înv. și reg.) smérnic, (înv.) blagocestív, pietós, pravoslávnic, rîvnitór, bine-credinciós. (Om ~.)

Intrare: evlavios
evlavios
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular evlavios evlaviosul evlavioa evlavioasa
plural evlavioși evlavioșii evlavioase evlavioasele
genitiv-dativ singular evlavios evlaviosului evlavioase evlavioasei
plural evlavioși evlavioșilor evlavioase evlavioaselor
vocativ singular
plural