opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EVISCERARE, eviscerări, s. f. Acțiunea de a eviscera. – V. eviscera.

EVISCERARE, eviscerări, s. f. Acțiunea de a eviscera. – V. eviscera.

eviscerare sf [At: VÎN. PESC. 1962, 9 / Pl: ~rări / E: eviscera] Scoatere a organelor din cavitatea abdominală și toracică (la animalele tăiate pentru consum).

EVISCERARE s.f. Eviscerație. [< fr. éviscérer].

EVISCERA, eviscerez, vb. I. Tranz. A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică la animalele tăiate pentru consum. – Din fr. éviscérer.

EVISCERA, eviscerez, vb. I. Tranz. A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică la animalele tăiate pentru consum. – Din fr. éviscérer.

eviscera vt [At: VÎN. PESC. 1962, 9 / Pzi: ~rez / E: fr éviscérer] A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică (la animalele tăiate pentru consum).

EVISCERA vb. tr. a evida o cavitate a corpului de organele conținute. ◊ a scoate măruntaiele unui pește. (< fr. éviscérer)

A EVISCERA ~ez tranz. (animale sacrificate pentru consum) A supune operației de scoatere a organelor din cavitatea abdominală. /<fr. éviscérer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

eviscerare s. f., g.-d. art. eviscerării; pl. eviscerări

eviscerare s. f., g.-d. art. eviscerării; pl. eviscerări

eviscerare s. f., g.-d. art. eviscerării; pl. eviscerări

eviscera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. eviscerez, 3 eviscerează; conj. prez. 1 sg. să eviscerez, 3 să eviscereze

eviscera (a ~) vb., ind. prez. 3 eviscerează

eviscera vb., ind. prez. 1 sg. eviscerez, 3 sg. și pl. eviscerează

eviscera (pr. sce)

Intrare: eviscerare
eviscerare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eviscerare
  • eviscerarea
plural
  • eviscerări
  • eviscerările
genitiv-dativ singular
  • eviscerări
  • eviscerării
plural
  • eviscerări
  • eviscerărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: eviscera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eviscera
  • eviscerare
  • eviscerat
  • evisceratu‑
  • eviscerând
  • eviscerându‑
 singular plural
  • eviscerează
  • eviscerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • eviscerez
 (să)
  • eviscerez
  • evisceram
  • eviscerai
  • eviscerasem
a II-a (tu)
  • eviscerezi
 (să)
  • eviscerezi
  • eviscerai
  • eviscerași
  • evisceraseși
a III-a (el, ea)
  • eviscerează
 (să)
  • eviscereze
  • eviscera
  • evisceră
  • eviscerase
plural I (noi)
  • eviscerăm
 (să)
  • eviscerăm
  • evisceram
  • eviscerarăm
  • evisceraserăm
  • eviscerasem
a II-a (voi)
  • eviscerați
 (să)
  • eviscerați
  • eviscerați
  • eviscerarăți
  • evisceraserăți
  • evisceraseți
a III-a (ei, ele)
  • eviscerează
 (să)
  • eviscereze
  • eviscerau
  • eviscerară
  • evisceraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

eviscerare, eviscerărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a eviscera. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: eviscerație
etimologie:
  • vezi eviscera DEX '09 DEX '98 DN

eviscera, eviscerezverb

  • 1. A evida o cavitate a corpului de organele conținute. MDN '00
    • 1.1. A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică la animalele tăiate pentru consum. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. A scoate măruntaiele unui pește. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.