2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

evazare sf [At: CĂLINESCU, O. I, 13 / Pl: ~zări / E: evaza] 1 Lărgire progresivă a unui obiect către una din extremități. 2 (Spc) Extremitate lărgită progresiv.

EVAZÁRE, evazări, s. f. Acțiunea de a evaza și rezultatul ei; lărgire progresivă efectuată la extremitatea unui obiect sau la anumite articole de îmbrăcăminte. – V. evaza.

EVAZÁRE, evazări, s. f. Acțiunea de a evaza și rezultatul ei; lărgire progresivă efectuată la extremitatea unui obiect. – V. evaza.

EVAZÁRE s.f. Acțiunea de a evaza și rezultatul ei; lărgire progresivă efectuată la extremitatea unei piese. [< evaza].

evaza vi [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~zez / E: fr évaser] A lărgi progresiv către una din extremități.

EVAZÁ, evazez, vb. I. Tranz. A lărgi progresiv, spre extremitatea deschisă, cavitatea unui obiect sau anumite articole de îmbrăcăminte. – Din fr. évaser.

EVAZÁ, evazez, vb. I. Tranz. A lărgi progresiv, spre extremitatea deschisă, cavitatea unui obiect. – Din fr. évaser.

EVAZÁ vb. I. tr. A lărgi progresiv extremitatea unei piese; a deschide, a lărgi. [< fr. évaser].

EVAZÁ vb. tr. a lărgi progresiv extremitatea unei piese; a deschide, a lărgi. (< fr. évaser)

A EVAZÁ ~éz tranz. (o țeavă, un vas etc.) A lărgi progresiv spre partea de ieșire în formă de pâlnie. ~ o conductă. /<fr. évaser

*evazéz v. tr. (fr. évaser, d. vase, vas). Răzbuzez, lărgesc spre gură: ceașcă evazată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

evazáre s. f., g.-d. art. evazắrii; pl. evazắri

evazáre s. f., g.-d. art. evazării; pl. evazări

evazá (a ~) vb., ind. prez. 3 evazeáză

evazá vb., ind. prez. 1 sg. evazéz, 3 sg. și pl. evazeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EVAZÁRE s. (TEHN.) teșire.

Intrare: evazare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evazare
  • evazarea
plural
  • evazări
  • evazările
genitiv-dativ singular
  • evazări
  • evazării
plural
  • evazări
  • evazărilor
vocativ singular
plural
Intrare: evaza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • evaza
  • evazare
  • evazat
  • evazatu‑
  • evazând
  • evazându‑
singular plural
  • evazea
  • evazați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • evazez
(să)
  • evazez
  • evazam
  • evazai
  • evazasem
a II-a (tu)
  • evazezi
(să)
  • evazezi
  • evazai
  • evazași
  • evazaseși
a III-a (el, ea)
  • evazea
(să)
  • evazeze
  • evaza
  • evază
  • evazase
plural I (noi)
  • evazăm
(să)
  • evazăm
  • evazam
  • evazarăm
  • evazaserăm
  • evazasem
a II-a (voi)
  • evazați
(să)
  • evazați
  • evazați
  • evazarăți
  • evazaserăți
  • evazaseți
a III-a (ei, ele)
  • evazea
(să)
  • evazeze
  • evazau
  • evaza
  • evazaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)