10 definiții pentru evaporație evaporațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

evaporație sf [At: ELEM. G. 101/1 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr évaporation, lat evaporatio] 1-3 Evaporare (1-3). 4 (Ccr) Vapori. 5 Eliminare sub formă de vapori a lichidului unui corp Si: emanație.

EVAPORÁȚIE s. f. (Fiz.) Evaporare. – Din fr. évaporation.

EVAPORÁȚIE s. f. (Fiz.) Evaporare. – Din fr. évaporation.

EVAPORÁȚIE s.f. Evaporare. [< fr. évaporation].

EVAPORÁȚIE s. f. evaporare. (< fr. évaporation)

evaporáție s. f. (tehn.) Evaporare ◊ „Zilnic, specialiștii de la I.E.L.I.F. Brăila determină, la punctele de avertizare, stadiul evaporației apei din sol pentru a stabili programele de udări.” R.l. 18 VII 77 p. 3 (din fr. évaporation; DN3)

evaporațiune sf vz evaporație

evaporați(un)e f. prefacerea lichidelor în vapori: evaporațiunea apei produce nori.

*evaporațiúne f. (lat. e-vaporátio, -ónis). Prefacerea unuĭ lichid în abur. – Și -áție, dar maĭ des -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

evaporáție s. f., pl. evaporáții


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EVAPORÁȚIE s. v. evaporare.

Intrare: evaporație
evaporație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evaporație
  • evaporația
plural
genitiv-dativ singular
  • evaporații
  • evaporației
plural
vocativ singular
plural
evaporațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • evaporațiune
  • evaporațiunea
plural
  • evaporațiuni
  • evaporațiunile
genitiv-dativ singular
  • evaporațiuni
  • evaporațiunii
plural
  • evaporațiuni
  • evaporațiunilor
vocativ singular
plural