2 intrări

ev

  • 1. Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN livresc sinonime: epocă eră (subst.) perioadă 3 exemple
    exemple
    • Cărămizile călătoresc spre sate tot mai îndepărtate, ducînd o dată cu ele temeliile unui nou ev în viața țăranilor: acela al locuințelor de zid. BOGZA, C. O. 227.
      surse: DLRLC
    • După viforul epocii contimporane, copiii noștri vor cunoaște un ev al păcii. SADOVEANU, C. 39.
      surse: DLRLC
    • Pentru dînșii războiul însemna un eveniment prea îndepărtat, mai mult abstract. Sfîrșitu! unei epoci și începutul unui alt ev, cum sînt delimitate capitolele în manualele de istorie. C. PETRESCU, Î. II 217.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Evul mediu = perioadă din istoria omenirii cuprinsă între Antichitate și epoca modernă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Evul mediu = interval de timp caracterizat prin orânduirea feudală și ale cărui limite convenționale sunt căderea Romei (anul 476) și revoluția franceză din 1789.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Între aceste două forțe sociale de bază ale orînduirii feudale, se desfășoară de-a lungul întregului ev mediu o luptă înverșunată. IST. R.P.R. 62.
        surse: DLRLC
    • diferențiere Evul mediu = perioada care ține de la apariția modului de producție feudal până la începutul dezvoltării modului de producție capitalist.
      surse: MDN '00

etimologie:

  • limba latină aevum
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

electronvolt

  • 1. Unitate de măsură a energiei (folosită în fizica nucleară), egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN DCR2 un exemplu
    exemple
    • Acum este însă vorba, după cum relatează China Nouă, de o mașină gigant de câteva zeci de GEV (miliarde de electronvolți). Sc. 4 III 78 p. 5; vezi și 28 VI 77 p. 4.
      surse: DCR2
  • comentariu eV
    surse: DOOM 2 simbol

etimologie:

  • limba franceză électron-volt
    surse: DEX '09 DEX '98 DN DCR2

7 definiții

ev (-vi), s. m. – Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. Lat. aevum. Este împrumut neol., este atestat din sec. XVII (Dosoftei); cf. L. Tamás, Magyar Nyelvőr, XXX, 243. – [art. 3215]

ev m. 1. secol: de cinzeci evi pe dânșii s’a închis al lor mormânt BOL; 2. una din cele trei mari diviziuni ale istoriei universale: evul-mediu.

*1) ev n., pl. urĭ (lat. aevum. V. etate, etern). Mare diviziune a istoriiĭ (maĭ multe secule [!]): evu mediŭ se întinde de la 495 pînă la 1453 saŭ 1492. – Acest cuvînt a fost introdus de Germanu Kellner la 1688.

EVUL MÉDIU s. (IST.) (înv.) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vârsta de mijloc.

evul-mediu n. veacul de mijloc, timpul scurs între căderea imperiului de Occident (475) și luarea Constantinopolului de către Turci (1453).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EV (‹ lat. aevum) s. n. Perioadă din istoria omenirii. ◊ Evul Mediu = denumire convențională a perioadei din istoria omenirii cuprinsă între Antichitate și Epoca Modernă. Tradițional, în Europa, cuprinde perioada dintre căderea Imperiului Roman de Apus (476) și, după unele opinii, cucerirea Constantinopolului (1453), respectiv descoperirea Americii (1492) sau revoluțiile din Țările de Jos (1566-1606) și din Anglia (1642-1649).

EVUL MÉDIU s. (IST.) (înv.) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vîrsta de mijloc.

Intrare: ev
ev (s.n.)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ev evul
plural evuri evurile
genitiv-dativ singular ev evului
plural evuri evurilor
vocativ singular
plural
ev (s.m.)
substantiv masculin (M1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ev evul
plural evi evii
genitiv-dativ singular ev evului
plural evi evilor
vocativ singular
plural
Evul Mediu
substantiv neutru compus nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Evul Mediu
plural
genitiv-dativ singular Evului Mediu
plural
vocativ singular
plural
Intrare: electronvolt
electronvolt
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular electronvolt electronvoltul
plural electronvolți electronvolții
genitiv-dativ singular electronvolt electronvoltului
plural electronvolți electronvolților
vocativ singular
plural
electron-volt
substantiv masculin (M3) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular electron-volt electron-voltul
plural electron-volți electron-volții
genitiv-dativ singular electron-volt electron-voltului
plural electron-volți electron-volților
vocativ singular
plural
eV (simbol)
abreviere, simbol, siglă (I6)

20 de definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

EV, evuri, s. n. (Livr.) Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. ◊ Evul Mediu = perioadă din istoria omenirii cuprinsă între Antichitate și epoca modernă. [Pl. și: (m.) evi] – Din lat. aevum.

EV, evuri, s. n. (Livr.) Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. ◊ Evul mediu = perioadă din istoria omenirii cuprinsă între antichitate și epoca modernă. – Din lat. aevum.

EV, evuri, s. n. (Livresc) Epocă, eră din istoria omenirii caracterizată prin anumite trăsături care o deosebesc de altele. Cărămizile călătoresc spre sate tot mai îndepărtate, ducînd o dată cu ele temeliile unui nou ev în viața țăranilor: acela al locuințelor de zid. BOGZA, C. O. 227. După viforul epocii contimporane, copiii noștri vor cunoaște un ev al păcii. SADOVEANU, C. 39. Pentru dînșii războiul însemna un eveniment prea îndepărtat, mai mult abstract. Sfîrșitu! unei epoci și începutul unui alt ev, cum sînt delimitate capitolele în manualele de istorie. C. PETRESCU, Î. II 217. ◊ Evul mediu = interval de timp caracterizat prin orînduirea feudală și ale cărui limite convenționale sînt căderea Romei (anul 476) și revoluția franceză din 1789. Între aceste două forțe sociale de bază ale orînduirii feudale, se desfășoară de-a lungul întregului ev mediu o luptă înverșunată. IST. R.P.R. 62.

ev (livr.) s. n. / s. m., pl. évuri / evi

EV s. v. epocă, eră, perioadă.

EV s.n. Epocă, eră din istoria omenirii care se caracterizează prin trăsături specifice. [< lat. aevum].

EV s. n. perioadă din istoria omenirii care are trăsături specifice. ◊ Evul mediu = perioada care ține de la apariția modului de producție feudal până la începutul dezvoltării modului de producție capitalist. (< lat. aevum)

EV évuri n. livr. Perioadă mare din istoria omenirii care se distinge prin anumite trăsături specifice. ~ul mediu. /<lat. aevum

ELECTRONVÓLT, electronvolți, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. – Din fr. électron-volt.

În DEX'98: ELECTRON-VOLT. - LauraGellner

ELECTRON-VOLT, electron-volți, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. – Din fr. électron-volt.

În DEX'09: ELECTRONVÓLT. - LauraGellner

!electronvólt s. m., pl. electronvólți; simb. eV

!Évul Médiu s. propriu n.

electronvólt s. m., pl. electronvólți; simb. eV

ELECTRONVÓLT s.m. Unitate de energie folosită în fizica nucleară, egală cu energia câștigată de un electron accelerat cu o diferență de potențial de un volt. [< fr. électronvolt].

ELECTRONVÓLT s.m. Unitate de măsură a energiei egală cu energia câștigată de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. (din fr. électron-volt)

ELECTRONVÓLT ~ți m. Unitate de măsură a energiei electrice egală cu energia dobândită de un electron accelerat la diferența de potențial de un volt. /<fr. électron-volt


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ev s. v. EPOCĂ. ERĂ. PERIOADĂ.

eV (METR.), simbol pentru electron-volt.

electronvólt s.m. (fiz.) Unitate de măsură pentru energie folosită în fizica atomică, egală cu energia dobândită de un electron la o diferență de potențial de un volt ◊ „Acum este însă vorba, după cum relatează China Nouă, de o mașină gigant de câteva zeci de GEV (miliarde de electronvolți).” Sc. 4 III 78 p. 5; v. și 28 VI 77 p. 4 (din fr. électron-volt, engl., rus. electron-volt; PR 1948; FC I 48; DTP, LTR; DEX, DN3)