etnarh sm [At: ANTONESCU, D. / S și: ~rch / Pl: ~i / E: fr ethnarque] 1 Titlu dat guvernatorului unei provincii a Imperiului Roman. 2 Persoană care poartă titlul de etnarh (1). corectat(ă)

etnarhie sf [At: ANTONESCU, D. / S și: ~rchie / Pl: ~ii / E: fr ethnarchie] 1 Provincie a Imperiului Roman, guvernată de un etnarh (2). 2 Funcție de etnarh (1).

ETNARH s.m. (Ist.) Comandant al unei provincii a Imperiului roman. [< fr. ethnarque].

ETNARHIE s.f. Provincie a Imperiului roman de sub conducerea unui etnarh. [Gen. -iei. / < fr. ethnarchie, cf. gr. ethnos – popor, arche – conducere].

ETNARH s. m. guvernator al unei etnarhii. (< fr. ethnarque, gr. ethnarkhos)

ETNARHIE s. f. provincie a Imperiului Roman, Bizantin sau Otoman având o anumită comunitate etnică. (< fr. ethnarchie)

*etnárh m. (vgr. ethnárhes și étnarhos, d. éthnos, națiune, și árho, domnesc). La Romanĭ, guvernator al uneĭ provinciĭ.

*etnarhíe f. (vgr. ethnarhía). La Romanĭ, provincie guvernată de un etnarh. Demnitatea de etnarh.

etnarh s. m., pl. etnarhi

etnarhie s. f., pl. etnarhii

ETN-, v. ETNO-. □ ~arh (v. -arh), s. m., comandant al unei provincii a Imperiului Roman; ~arhie (v. -arhie₁), s. f., teritoriu administrat de un etnarh; ~onim (v. -onim), s. n., nume de popor; ~onimie (v. -onimie), s. f., studiu lingvistic al antroponimelor aparținînd unei comunități etnice.