11 definiții pentru erede

ERÉDE, erezi, s. m. (Livr.) Moștenitor. – Din lat. heres, -dis, it. erede.

ERÉDE, erezi, s. m. (Livr.) Moștenitor. – Din lat. heres, -dis, it. erede.

ERÉDE s. v. moștenitor, succesor, urmaș.

ERÉDE s.m. Moștenitor. [Var. herede s.m. / < lat. heres, it. erede].

ERÉDE s. m. moștenitor. (< lat. heres, -dis, it. erede)

erede m. termen juridic pentru moștenitor.

*eréde m. (lat. héres, herédis). Rar. Moștenitor.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

eréde s. v. MOȘTENITOR. SUCCESOR. URMAȘ.

ERÉDE (‹ lat., fr.) s. m. Persoană cu vocație succesorală (legală) universală sau cu titlu universal; moștenitor.

Intrare: erede
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular erede eredele
plural erezi erezii
genitiv-dativ singular erede eredelui
plural erezi erezilor
vocativ singular
plural