2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

epura vt [At: CONTEMP., 1948, nr. 104, 10/1 / Pzi: ~rez / E: fr epurer] 1 (C. i. soluții, amestecuri) A curăța de substanțele sau de corpurile nefolositoare ori dăunătoare. 2 (În regimul comunist) A elimina persoanele considerate necorespunzătoare sau ostile din partid, dintr-o instituție, dintr-o organizație etc. 3 (În regimul comunist) A îndepărta dintr-o bibliotecă volumele, publicațiile considerate necorespunzătoare sau periculoase din punct de vedere ideologic.

EPURÁ, epurez, vb. I. Tranz. 1. A curăța un amestec, o soluție etc. de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. Fig. A îndepărta elementele necorespunzătoare dintr-o instituție, întreprindere, organizație etc. – Din fr. épurer.

EPURÁ, epurez, vb. I. Tranz. 1. A curăța un amestec, o soluție etc. de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. Fig. A îndepărta elementele necorespunzătoare dintr-o instituție, întreprindere, organizație etc. – Din fr. épurer.

EPURÁ, epurez, vb. I. Tranz. 1. A curăța un amestec, o soluție etc. de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. A curăța, a întări o instituție, o întreprindere etc. prin îndepărtarea elementelor necorespunzătoare, nedemne, dăunătoare sau dușmănoase. ♦ (Cu privire la fondul unei biblioteci) A îndepărta cărțile dăunătoare sau necorespunzătoare din punct de vedere științific.

epurá (a ~) vb., ind. prez. 3 epureáză

EPURÁ vb. (TEHN.) v. purifica.

EPURÁ vb. I. tr. 1. A curăța (o soluție etc.) de substanțele sau de corpurile nefolositoare sau dăunătoare. 2. A îndepărta (dintr-o instituție, o întreprindere etc.) elementele necorespunzătoare etc. [< fr. épurer].

EPURÁ vb. tr. 1. a curăța de substanțele, de corpurile nefolositoare ori dăunătoare, a purifica apa, spre a o face potabilă. 2. a îndepărta dintr-o instituție, întreprindere etc. elementele necorespunzătoare; a concedia; (fam.) a exclude; (cu privire la fondul unei biblioteci) a îndepărta cărțile necorespunzătoare din punct de vedere științific sau politic. (< fr. épurer)

A EPURÁ ~éz tranz. 1) (amestecuri, soluții, substanțe) A face pur prin eliminarea corpurilor străine. 2) (personalul unei întreprinderi) A reduce, dând afară. 3) (moravuri, limba, biblioteci etc.) A curăța de lucruri inutile sau dăunătoare. /<fr. épurer

epu sf [At: DEX / Pl: ~re / E: fr épure] 1 Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. 2 Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul unei construcții geometrice. 3 Diagramă.

EPÚRĂ, epure, s. f. Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcțiilor geometrice. ♦ Diagramă. – Din fr. épure.

EPÚRĂ, epure, s. f. Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcțiilor geometrice. ♦ Diagramă. – Din fr. épure.

EPÚRĂ, epure, s. f. (Geom.) Desen liniar care reprezintă în proiecții diferitele părți ale unei mașini, ale unei case etc. ♦ Reprezentare grafică precisă în scopul rezolvării unei probleme cu ajutorul construcțiilor geometrice. ♦ Diagramă.

epúră s. f., g.-d. art. epúrei; pl. epúre

EPÚRĂ s.f. Reprezentare la scară, prin linii geometrice, a unui obiect oarecare. ♦ Desen realizat după o schiță. [< fr. épure].

EPÚRĂ s. f. desen liniar care reprezintă la scară, pe unul sau mai multe planuri, proiecțiile diferitelor părți ale unei figuri cu trei dimensiuni. (< fr. épure)

*epúră f., pl. e (fr. épure, d. épurer, a epura). Desemn în mare al unuĭ edificiŭ, al uneĭ mașinĭ executat pe un zid orĭ pe sol. Desemn terminat, în opoz. cu crochiŭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

epurá vb., ind. prez. 1. sg. epuréz, 3 sg. și pl. epureáză

EPURA vb. (TEHN.) a purifica. (A ~ apa.)

epurá vb. I 1992 (Sensul circulă din anii ’50) v. restructura (din fr. épurer)

epúră s. f., g.-d. art. epúrei; pl. epúre

arată toate definițiile

Intrare: epura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • epura
  • epurare
  • epurat
  • epuratu‑
  • epurând
  • epurându‑
singular plural
  • epurea
  • epurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • epurez
(să)
  • epurez
  • epuram
  • epurai
  • epurasem
a II-a (tu)
  • epurezi
(să)
  • epurezi
  • epurai
  • epurași
  • epuraseși
a III-a (el, ea)
  • epurea
(să)
  • epureze
  • epura
  • epură
  • epurase
plural I (noi)
  • epurăm
(să)
  • epurăm
  • epuram
  • epurarăm
  • epuraserăm
  • epurasem
a II-a (voi)
  • epurați
(să)
  • epurați
  • epurați
  • epurarăți
  • epuraserăți
  • epuraseți
a III-a (ei, ele)
  • epurea
(să)
  • epureze
  • epurau
  • epura
  • epuraseră
Intrare: epură
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epu
  • epura
plural
  • epure
  • epurele
genitiv-dativ singular
  • epure
  • epurei
plural
  • epure
  • epurelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)