6 definiții pentru epilogism

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epilogism sn [At: DN2 / Pl: ~e / E: fr épilogisme] (Flz) Raționament prin care se trage concluzia asupra existenței sau naturii unui element necunoscut pe baza existenței sau naturii unui element cunoscut.

EPILOGISM s.n. Calcul, reflecție, examen, cercetare. [< gr. epilogismos, epi – la urmă, logismos – raționament].

EPILOGISM s. n. raționament prin care se trage concluzia asupra existenței sau naturii unui element necunoscut, pe baza existenței sau naturii unui element cunoscut; calcul, reflecție, examen. (< fr. épilogisme, gr. epilogismos)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

epilogism s. n., pl. epilogisme

Intrare: epilogism
epilogism substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epilogism
  • epilogismul
  • epilogismu‑
plural
  • epilogisme
  • epilogismele
genitiv-dativ singular
  • epilogism
  • epilogismului
plural
  • epilogisme
  • epilogismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

epilogism, epilogismesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.