6 definiții pentru epigonism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

epigonism sn [At: V. ROM. august, 1961 / Pl: ? / E: epigon + -ism] 1-8 Atitudine sau manifestare de epigon (1-4).

EPIGONÍSM s. n. Atitudine, manifestare a epigonilor. – Din fr. épigonisme.

EPIGONÍSM s. n. Atitudine, manifestare a epigonilor. – Din fr. épigonisme.

EPIGONÍSM s.n. Atitudine, manifestare de epigon (2), care presupune pastișarea, absența originalității, a capacității creatoare, a spiritului novator. [< fr. épigonisme].

EPIGONÍSM s. n. 1. atitudine, manifestare de epigon (2), care presupune pastișarea, absența originalității, a capacității creatoare, a spiritului novator. 2. (biol.) manifestare a unei variații precoce care nu apare decât la descendenți. (< fr. épigonisme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: epigonism
epigonism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • epigonism
  • epigonismul
  • epigonismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • epigonism
  • epigonismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)