opțiuni
  • info

10 definiții pentru emolument

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMOLUMENT, emolumente, s. n. Profit, avantaj. – Din lat. emolumentum, fr. émolument.

emolument sn [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 127 / V: (nob) emal~ / Pl: ~e / E: fr émolument, lat emolumentum] (Rar) 1 Câștig. 2 Salariu.

EMOLUMENT, emolumente, s. n. (Livr.) Profit, avantaj. – Din lat. emolumentum, fr. émolument.

EMOLUMENT s.n. (Latinism) Profit, avantaj. [< lat. emolumentum, cf. fr. émolument].

EMOLUMENT s. n. 1. (jur.) parte a unei succesiuni sau a unei comunități. 2. profit, avantaj. (< fr. émolument, lat. emolumentum)

*emolumént n., pl. e (lat. emolumentum, avantaj, folos, d. é-molo, e-mólere, a măcina tot, care vine d. mola, moară). Avantaj, profit, folos. Pl. Apuntamente, leafă.

emalument sn vz emolument

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

emolument s. n., pl. emolumente

emolument s. n., pl. emolumente

emolument s. n., pl. emolumente

Intrare: emolument
emolument substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emolument
  • emolumentul
  • emolumentu‑
plural
  • emolumente
  • emolumentele
genitiv-dativ singular
  • emolument
  • emolumentului
plural
  • emolumente
  • emolumentelor
vocativ singular —
plural —
emalument substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emalument
  • emalumentul
plural
  • emalumente
  • emalumentele
genitiv-dativ singular
  • emalument
  • emalumentului
plural
  • emalumente
  • emalumentelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

emolument, emolumentesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.