22 de definiții pentru emfizem emfisemă emfisimă emfizemă enfisemă enfisimă enfizem enfizemă (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

emfizem sn [At: I. GOLESCU, C. / V: ~ise sf ~isi sf enfise sf enfisi sf, enfize sf, (rar) enfi~, (înv) sf / S și: (după fr) emphyzem / Pl: ~e / E: fr emphyséme, ngr εμφήσημα] 1 Umflătură rezultată din infiltrarea aerului sau din dezvoltarea unui gaz în țesutul celular al unor organe sau sub piele. 2 (Îs) ~ pulmonar sau ~ă veziculară Dilatare forțată a alveolelor pulmonare, provocată de pierderea elasticității țesutului Si: năduf (1), năglugă, suspin, șuiu, (pop) tignafes, (reg) șui. corectată

EMFIZÉM, emfizeme, s. n. Sindrom care se datorează infiltrării de aer în interstițiile țesutului conjunctiv al unui organ. ◊ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă și permanentă a plămânilor datorită atrofiei și ruperii septurilor dintre alveole, precum și pierderii elasticității. – Din fr. emphysème.

EMFIZÉM, emfizeme, s. n. Sindrom care se datorește infiltrării de aer în interstițiile țesutului conjunctiv al unui organ. ◊ Emfizem pulmonar = dilatare excesivă și permanentă a plămânilor datorită atrofiei și ruperii septurilor dintre alveole, precum și pierderii elasticității. – Din fr. emphysème.

EMFIZÉM, emfizeme, s. n. Umflătură rezultată din infiltrarea aerului sau din dezvoltarea unui gaz în țesutul celular al unor organe sau sub piele. ◊ Emfizem pulmonar = dilatarea plămînilor provocată de pierderea elementelor elastice ale țesutului pulmonar și de înlocuirea lor prin țesuturi conjunctive neelastice.

EMFIZÉM s.n. Umflătură produsă prin infiltrarea aerului în țesuturi. ◊ Emfizem pulmonar = dilatarea forțată a alveolelor pulmonare provocată de pierderea elasticității țesutului. [Pl. -me, -muri. / < fr. emphysème, cf. gr. emphysema – umflătură].

EMFIZÉM s. n. umflătură produsă prin infiltrarea aerului în țesuturi. ♦ ~ pulmonar = dilatarea bronhiolelor respiratorii și a alveolelor pulmonare, provocată de pierderea elasticității țesutului. (< fr. emphysème, gr. emphysema)

EMFIZÉM ~e n. Stare patologică constând în umflarea unui țesut intern datorită infiltrării aerului în spațiul intercelular. ◊ ~ pulmonar dilatare a alveolelor pulmonare, cauzată de pierderea elasticității țesutului. /<fr. emphyseme

emfizemă f. Med. dilatare anormală a țesutului unui organ respirator: emfizemă pulmonară.

*enfizémă f., pl. e (vgr. emphýsema, unflare). Med. Unflarea țesăturiĭ celulare pin introducerea aeruluĭ saŭ dezvoltarea unuĭ gaz. Enfizemă pulmonară saŭ veziculară, dilatarea anormală a canaliculelor și beșicuțelor pulmonare, ceĭa ce împedică răsuflarea. (Pop. năduf, năglugă și șuĭ). – Și enfizem n., pl. e și urĭ, ceĭa ce nu e maĭ bine.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

emfizém s. n., pl. emfizéme

emfizém s. n., pl. emfizéme

arată toate definițiile

Intrare: emfizem
emfizem (pl. emfizeme) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emfizem
  • emfizemul
  • emfizemu‑
plural
  • emfizeme
  • emfizemele
genitiv-dativ singular
  • emfizem
  • emfizemului
plural
  • emfizeme
  • emfizemelor
vocativ singular
plural
emfisemă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
emfisimă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
emfizemă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
enfisemă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
enfisimă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
enfizem
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
enfizemă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
emfizem (pl. emfizemuri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emfizem
  • emfizemul
  • emfizemu‑
plural
  • emfizemuri
  • emfizemurile
genitiv-dativ singular
  • emfizem
  • emfizemului
plural
  • emfizemuri
  • emfizemurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)