emfizem sn [At: I. GOLESCU, C. / V: ~isemă sf ~isimă sf enfisemă sf enfisimă sf, enfizemă sf, (rar) enfi~, (înv) ~ă sf / S și: (după fr) emphyzem / Pl: ~e / E: fr emphyséme, ngr εμφήσημα] 1 Umflătură rezultată din infiltrarea aerului sau din dezvoltarea unui gaz în țesutul celular al unor organe sau sub piele. 2 (Îs) ~ pulmonar sau ~ă veziculară Dilatare forțată a alveolelor pulmonare, provocată de pierderea elasticității țesutului Si: năduf (1), năglugă, suspin, șuiu, (pop) tignafes, (reg) șui. corectat(ă)