2 intrări

8 definiții

eleat, ~ă [At: CONTA, O. F. 396 / P: e-le-at / Pl: ~ați, ~e / E: fr éléate] 1 sm Reprezentant al școlii eleate (4) Si: eleatic (7). 2 a Care aparține concepției filozofice a eleaților (1) Si: eleatic (1). 3 a Referitor la concepția filozofică a eleaților (1) Si: eleatic (2). 4 a (Îs) Școală ~ă Școală filozofică din Grecia antică, ai cărei reprezentanți susțineau unitatea, imobilitatea și imuabilitatea existenței, considerând iluzorie multiplicitatea, mișcarea și devenirea. 5 a (Liv) Care amintește de viziunea asupra lumii a eleaților (1) Si: eleatic (4). 6 a (Liv) Care are un caracter static Si: eleatic (6).

ELEÁT, -Ă, eleați, -te, s. m., adj. 1. S. m. Reprezentant al școlii filosofice grecești din Elea, întemeiată la începutul sec. V î. H. 2. Adj. Care se referă la reprezentanții școlii din Eleea sau la concepțiile lor. [Pr.: -le-at] – Din fr. éléate.

ELEÁT, -Ă, eleați, -te, s. m., adj. 1. S. m. Reprezentant al școlii filozofice grecești din Eleea, care susținea unitatea, imobilitatea și imuabilitatea existenței, considerând iluzorie multiplicitatea, mișcarea și devenirea. 2. Adj. Care se referă la reprezentanții școlii din Eleea sau la concepțiile lor. [Pr.: -le-at] – Din fr. éléate.

eleát (-le-at) adj. m., s. m., pl. eleáți; adj. f. eleátă, pl. eleáte

eleát s. m., adj. m. (sil. -le-at), pl. eleáți, f. sg. eleátă, pl. eleáte

ELEÁT, -Ă adj. Școală eleată = școală filozofică greacă de tendință idealistă din sec. VI-V î.e.n., ai cărei reprezentanți principali au fost Zenon și Parmenide, care au formulat concepția metafizică după care diversitatea și mișcarea lumii sunt simple iluzii senzoriale, adevărata „existență”, cognoscibilă numai prin rațiune, fiind unică, imobilă, continuă și neschimbătoare. // s.m. și f. Membru, adept al acestei școli. [Pron. e-le-at. / cf. Elea – oraș în Lucania (Italia)].

ELEÁT, -Ă I. adj. școală ~ă = școală filozofică greacă de tendință idealistă ai cărei reprezentanți (Zenon și Parmenide) au formulat concepția metafizică după care diversitatea și mișcarea lumii sunt simple iluzii senzoriale. II. s. m. f. adept al acestei școli. (< fr. éléate)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ELEÁT, -Ă (< fr., lat.) adj., s. m. 1. (În Grecia antică) Școala e. = școală filozofică din Eleea, colonie grecească din S Italiei, întemeiată la începutul sec. 5 î. Hr. de Parmenide și dezvoltată de elevi săi, Melissos și Zenon. Eleații au susținut că există două căi de cercetare: cea a rațiunii, după care ființa este numai una, și cea a simțurilor, care admite pluralitatea. 2. Adj. Care se referă la reprezentanții Școlii eleate sau la concepțiile lor. 3. S. m. Reprezentant al Școlii eleate.

Intrare: eleat (adj.)
eleat adjectiv
  • silabație: -le-at
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eleat
  • eleatul
  • eleatu‑
  • elea
  • eleata
plural
  • eleați
  • eleații
  • eleate
  • eleatele
genitiv-dativ singular
  • eleat
  • eleatului
  • eleate
  • eleatei
plural
  • eleați
  • eleaților
  • eleate
  • eleatelor
vocativ singular
plural
Intrare: eleat (s.m.)
  • silabație: -le-at
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eleat
  • eleatul
  • eleatu‑
plural
  • eleați
  • eleații
genitiv-dativ singular
  • eleat
  • eleatului
plural
  • eleați
  • eleaților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)